După 20 de ani, moldoveanul, ca românul la poarta UE: „Cum tăiem porcul de Crăciun?”

Vineri, Moldova va începe un nou capitol din istoria sa. Va semna, alături de Ucraina și Georgia, în cadrul unui summit extraordinar al statelor Uniunii Europene, Acordurile de asociere și de liber schimb. Miza nu este doar economică, ci și politică și, implicit, cu „profunde conotații simbolice”, în formularea premierului Iurie Leancă. La șapte luni de când Ucraina, care era mai avansată cu negocierile de integrare europeană decât Moldova, a refuzat să mai semneze la Vilnius acordurile, decizie care a dus la evenimentele de pe Maidan și, mai recent, la criza ruso-ucraineană, Moldova face, împreună cu Ucraina, acest pas mare pentru viitorul său. Îl face în ciuda presiunilor de la est, acesta fiind, după cum l-a caracterizat tot Leancă, „cel mai ambițios proiect al Republicii Moldova”.

Ratificarea, „concurs de frumusețe” între statele membre. Cine ar putea întrece România

Pentru Moldova, 27 iunie este „un punct de cotitură”, a descris el. De cealaltă parte, pentru statele membre, ratificarea acordurilor cu Moldova a devenit un „concurs de frumusețe”. Deși România ar trebui să fie primul stat care să ratifice într-o sesiune extraordinară a Parlamentului aceste documente, Germania și Polonia dau semne că ar putea „fura startul”.

Cu o săptămână înaintea ceremoniei de semnare, însă, era greu să găsești printre frații de peste Prut o bucurie a Acordurilor. În schimb, am găsit multă reticență, multă dezinformare – propagandă, chiar – și multe priviri aruncate temător spre Est.

În acest context a avut loc, zilele trecute, cea de-a treia ediție a Forumului Moldova-UE, desfășurat – deloc întâmplător – la Bălți, considerată capitala de nord a Moldovei, dar și „capitala” rusofonilor moldoveni. Nicăieri de partea neocupată a Nistrului nu vei găsi mai multă reticență față de acordurile pe care Moldova le va semna cu UE decât la Bălți, un loc în care propaganda de inspirație rusească funcționează perfect. Forumul UE-Moldova, care a reunit politicieni, diplomați, oameni de afaceri și membri ai societății civile din R. Moldova, România, Polonia, Germania și Belgia, a fost, astfel, platforma optimă de a informa și de a încerca demontarea unor mituri privind următorii pași în integrarea europeană a R. Moldova.

FOTO: Alina Matiș/gândul

Întrebări cunoscute românilor

Povestea integrării europene de la Bălți (spusă în rusă cam peste tot, însă) ne-ar putea suna foarte cunoscut nouă, românilor: Nu ne mai lasă UE să tăiem porcul de Crăciun așa cum știm noi? Vor dispărea mărfurile moldovenești de pe piață? Ne vom pierde suveranitatea și independența? Va șterge UE tradițiile moldovenești? Acestea sunt câteva dintre întrebările pe care gândul le-a auzit la Bălți.

Dacă privim în urmă la propriul drum spre Europa, aceste întrebări nu sunt foarte departe de cele pe care le-au avut și românii. Diferența este, însă, că, la oamenii din Bălți cel puțin și, în general, la majoritatea moldovenilor din afara Chișinăului, răspunsul ajunge mai greu. În localitățile în care comuniștii au puterea, răspunsul corect nu ajunge deloc. Există doar răspunsul lor, al celor care cred că un pas spre UE înseamnă spatele întors Rusiei, cu toate consecințele pe care le presupune acest lucru.

„Trebuie să fim siguri” vs. „Se încearcă o divizare a societății”

„Azi, R. Moldova trece printr-o perioadă decisivă. Drumul nostru spre Europa nu e și nu va fi ușor”, le-a transmis Leancă moldovenilor încă „neconvertiți” de predica europenizării. Totuși, drumul trebuie parcurs și oamenii să fie conștienți că nu e scurt. Nicio societate nu se schimbă peste noapte, iar Moldova, o țară frumoasă, dar prima la sărăcie în Europa, merită șansa schimbării. Leancă a fixat trei obiective pe parcursul și la capătul acestui drum: locuri de muncă, lupta anticorupție și, în fine, aderarea la UE.

FOTO: Alina Matiș/gândul

„Multe întrebări îi deranjează pe cetățenii Republicii Moldova”, a spus, în rusă, viceprimarul din Bălți, vorbind în deschiderea Forumului. „Trebuie să fim siguri când vine vorba de o decizie atât de importantă precum asocierea Republicii Moldova la UE”, a adăugat. Într-adevăr, pe măsură ce te îndepărtezi de Chișinău, oamenii par din ce în ce mai puțin siguri. „Răspunsurile, dovezile, avantajele nu sunt ipotetice, ci empirice”, i-a răspuns Iurie Leancă viceprimarului, acuzând „politica de dezinformare, intoxicare și propagandă” din Republica Moldova. „Se încearcă o divizare a societății, o impunere a alegerii est-vest”, a deplâns și Igor Corman, președintele Parlamentului de la Chișinău.

„UE nu va impune Moldovei nimic, e alegerea voastră”

Leancă le-a explicat celor prezenți că, în ciuda propagandei anti-UE, integrarea europeană nu înseamnă slăbirea suveranității naționale, ci consolidarea ei. Totuși, făcând o trimitere și la temerile privind Rusia, premierul a îndemnat clasa politică să conlucreze la întărirea neutralității statului moldovenesc, caracteristică prevăzută în Constituția acestei țări. Ba mai mult, integrarea, a spus el, va fi benefică și pentru Găgăuzia și regiunea transnistreană. Cât despre partea economică, primul-ministru i-a asigurat pe oameni că va lupta pentru a păstra piața de export din est, făcând concomitent pași fermi pentru ca produsele moldovenești să „cucerească” piața europeană.

O analogie ratată: Germania după război și Moldova de acum

„UE nu va impune Moldovei nimic, e alegerea voastră (…), dar, dacă Moldova va alege acest drum, va găsi ușile deschise”, a întărit Manfred Grund, președintele Forumului germano-moldav din Bundestag. Conaționalul lui, ministrul federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare, Gert Mueller, a ales să continue mesajul lui Grund cu o analogie între felul în care s-a ridicat Germania după cel de-al Doilea Război Mondial și reformele prin care trece și va continua să treacă Moldova. După reacția celor prezenți, această comparație pare să se fi pierdut în traducere.

A trecut, însă, și la subiecte mai de actualitate: „Este o săptămână importantă atât pentru R. Moldova, cât și pentru UE”, a spus el, cu referire la evenimentul semnării acordurilor. „E mult de muncă și știu că, în R. Moldova, subiectul aderării la UE e destul de controversat. Dar toată lumea are de profitat, iar asocierea și integrarea UE nu e împotriva cuiva. Aderarea nu înseamnă că R. Moldova trebuie să aleagă între UE și Rusia, ci că va fi consolidat statul de drept”.

Cioloș, distrugătorul de mituri

Problema este că orice persoană ajunsă în această perioadă în R. Moldova va constata cu ușurință că oamenii de rând nu stau cu frica statului de drept și a valorilor europene, ci cu a legumelor pe care le vând, a nucilor lor gustoase, a vinului sau a porcului din bătătură.

Întâmplător, am descoperit într-un ziar distribuit gratuit la Forum că Dacian Cioloș, comisarul european pentru Agricultură, s-a implicat și el în demersul de a-i lămuri pe oameni. La fel și alte ziare.

Ziarul de Gardă și Obiectiv European

Adversarii nu se lasă clintiți. Acordul nu e bun. Nu a fost negociat transparent, va supăra Rusia, ba chiar va obliga Moldova să contribuie cu trupe la misiunile UE, spun criticii. Nicio voce nu s-a auzit mai tare la Bălți decât aceea a deputatului comunist Visarion Ceșuev (foto – vorbitor).

FOTO: EU-Moldova Forum/Facebook

S-a vorbit despre „europomană”, „europaraziți”, despre „apostolii integrării” și „eurorealiști” – multe metafore și multe întrebări. La final de Forum și în ajun de ceremonie la Bruxelles, nu mulți au fost cei care au părut să plece de la Bălți convertiți într-un fel sau altul. Oamenii au mai rămas cu întrebări și temeri și au plecat în mare parte tot cu răspunsurile lor, judecând după ultimele discuții ale evenimentului. „Treaba nu-i la Bruxelles, e la noi în țară!”, i-a îndemnat la luptă națională fostul premier Ion Sturza. Și concluzia: „Porcul o să-l tăiem cum l-am tăiat până acuma”.

Pe când se strângeau mesele, un tânăr chelner, singurul care ne-a vorbit în română, s-a apropiat de noi și a întrebat cu jumătate de gură: „Cum e cu integrarea asta europeană? Avem vreo șansă?”. Momentan, pentru R. Moldova, este singura șansă.

FOTO: Alina Matiș/gândul

Mă găsiți pe Facebook – Alina Matiș și pe Twitter – @alinamatis