După lansarea măsurilor de relaxare cantitativă, BCE are o nouă problemă: Grecia

Sondajele de opinie de dinaintea alegerilor legislative de duminică indică drept favorită pentru câștigarea scrutinului formațiunea de extremă stânga Syriza, condusă de Alexis Tsipras, acesta din urmă urmând să fie desemnat premier, în locul lui Antonis Samaras.

Potrivit consilierilor lui Tsipras pe teme financiare, una din primele acțiuni pe care Tsipras le va întreprinde în calitate de prim ministru va fi să renegocieze datoriile pe care Grecia le are către BCE, UE, FMI și alți investitori, datorii care în prezent se ridică la peste 312 miliarde de euro. Posibila mutare, fără precedent, stârnește deja reacții din partea politicienilor și bancherilor.

În ceea ce privește BCE, statul elen datorează instituției 27 miliarde de euro, deoarece BCE a cumpărat, în 2010 și 2011, obligațiuni guvernamentale elene pentru a reduce nivelul randamentelor și a ajuta țara să se împrumute mai ieftin pe piețele internaționale.

„Există linii care pur și simplu nu pot fi trecute, în special pentru BCE”, a spus Doug Rediker, analist la International Capital Strategies.

Însă partidul Syriza rămâne ferm pe poziții: „mandatul partidului este de a renegocia acordul”, a declarat Yanis Varoufakis, fost profesor de economie la Universitatea din Texas, care se auto caracterizează drept „maxist liberal” și care ar putea prelua portofoliul Finanțelor.

„Grecia a intrat în faliment în 2010 iar Europa, în infinita sa înțelepciune, a încercat să rezolve problema insolvenței așezând cel mai mare împrumut din istorie pe umerii slăbiți ai statului grec falimentar”, a spus Varoufakis, menționând că Grecia nu are cum să își plătească toate datoriile.

Echipa de economiști a Syriza dorește să obțină de la BCE o reducere drastică a datoriilor Greciei, propunând, printre altele, un schimb de obligațiuni.

„BCE poate face multe lucruri. Una dintre soluții ar fi schimbul de obligațiuni”, a declarat pentru CNBC John Milios, membru în partidul de extremă stânga.

Potrivit lui Milios, în schimbul obligațiunilor elene deținute de BCE, instituția bancară ar putea primi de la autoritățile din Atena o nouă serie de obligațiuni, de data aceasta cu un cupon de 0%. Cu alte cuvinte, obligațiunile ar oferi BCE dobândă 0 pe toată durata deținerii, care, în acest caz, ar fi indefinită.

Astfel de titluri sunt numite, ironic, drept „hârtie pentru tapet” în cercurile bancare.

Milios insistă că BCE și-ar primi până la urmă banii pe obligațiuni, dar peste 58 de ani, după ce economia Greciei se va fi redresat suficient iar nivelul datoriei va fi redus la 20% din PIB, de la 174% din PIB în prezent.

Deocamdată planurile Syriza sunt doar teoretice, iar reprezentanții BCE au refuzat să facă comentarii pe tema situației din Grecia până după alegerile de duminică.

Mai mulți oficiali UE, printre care ministrul german al Finanțelor, Wolfgang Schaeuble și omologul său olandez Jeroen Dijsselbloem, au avertizat în ultimele zile Grecia în privința riscurilor la care statul se expune în cazul în care deviază de la programul economic și fiscal agreat cu Troica creditorilor.

Mai mult, un eventual eșec al Greciei de a continua reformele va duce la excluderea statului de pe lista țărilor eligibile pentru accesarea de finanțări de la Banca Centrală Europeană prin noul program de achiziții de active din zona euro, program a cărui valoare totală este de aproape 1.100 miliarde de euro și care include cumpărarea de obligațiuni guvernamentale.

Grecia nu va putea să participe la programul BCE cel puțin până în iulie, din cauza limitelor impuse achizițiilor instituției de obligațiuni de la un emitent, a spus joi președintele instituției, Mario Draghi.