Egiptenii merg sâmbătă și duminică la urne în plină criză politică pentru al doilea tur al primelor alegeri prezidențiale de la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, în care se vor confrunta fostul militar Ahmad Shafiq cu Mohammed Morsi, din partea Fraților Musulmani, relatează AFP.
Cozi de așteptare lungi s-au format la Cairo în fața unor birouri de vot chiar înainte de deschiderea lor, la ora locală 08.00 (09.00 ora României).
Sute de persoane nerăbdătoare să voteze așteptau în fața unei școli transformate în birou de vot în cartierul Shobra, din Cairo, unde locuiesc numeroși copți (creștini din Egipt).
„Voi vota pentru cel care va garanta securitatea și siguranța comunității noastre și a țării”, a afirmat Makram, un tânăr egiptean în vârstă de 30 de ani.
Aproximativ 150.000 de militari și numeroși polițiști au fost mobilizați pentru a asigura securitatea birourilor de vot care se vor închide la ora 20.00 (21.00 ora României).
Aproximativ 50 de milioane de alegători sunt chemați la urne sâmbătă și duminică pentru a-i departaja pe cei doi candidați. Rezultatele oficiale sunt așteptate la 21 iunie.
Cursa prezidențială a divizat țara între cei care se tem de o revenire a fostului regim dacă va fi ales Shafiq și cei care resping intrarea religiei în politică în cazul victoriei Fraților Musulmani.
Morsi a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale cu 24,7 la sută din voturi. Shafiq a obținut 23,6 la sută.
Cel de-al doilea tur are loc pe fondul unor turbulențe politice care ar putea antrena menținerea la conducerea Egiptului a Consiliului suprem al forțelor armate (CSFA), căruia Mubarak i-a predat puterea după ce a demisionat.
Militarii au promis să predea conducerea țării civililor după alegerea președintelui.
Dar joi, Înalta Curte Constituțională a invalidat rezultatele scrutinului legislativ pentru un viciu în legea electorală, declarând astfel Parlamentul dominat de islamiști „ilegal”. Ea i-a permis, de asemenea, lui Shafiq să rămână în cursă în pofida unei legi care interzice prezentarea la alegeri a unor oficiali ai fostului regim.
Puterea legislativă ar putea, prin urmare, să revină armatei pentru o perioadă nedeterminată.