Emisarul Rusiei la NATO: Înființarea unor baze de apărare antirachetă în Polonia și România poate afecta securitatea

„La momentul respectiv nu am primit un răspuns la propunerile nostre cu privire de o definiție comună a termenului «forțe combatante semnificative». În aceste condiții, vom decide independent cât de «semnificativă» va fi mobilizarea NATO în est pentru securitatea noastră națională. Nu avem nicio îndoială că înființarea unor baze de apărare antirachetă în Polonia și România poate afecta grav securitatea militară și nu este menită să contribuie la crearea unei Europe stabile, pașnice și unite”, a declarat el.

Grușko a adăugat că pentru Moscova, Actul fondator privind relațiile dintre Rusia și NATO „rămâne unul dintre acordurile de bază care derivă din înțelegerea faptului că securitate poate fi obținută doar prin cooperare”. Grușko a declarat, de asemenea, că documentul „conține principii fundamentale privind relațiile NATO-Rusia, inclusiv principiul că securitatea în comunitatea euro-atlantică este indivizibilă”.

„Documentul conține principii importante că alianța nu își va menține securitatea prin mobilizări permanente de forțe combatante semnificative. Acesta prevede, de asemenea, că NATO nu intenționează să mobilizeze arme nucleare în noi state membre. În cele din urmă, documentul afirmă că Rusia și NATO nu se consideră inamici și nu intenționează să își submineze reciproc securitatea”, a adăugat Grușko.

După anexarea Crimeei de către Rusia, în martie 2014, și începutul conflictului din estul Ucrainei, NATO și-a intensificat prezența la granițele Rusiei, inclusiv în Țările Baltice, subliniază agenția rusă.