„Turiștii vin și merg la Moscheea Albastră. Plătesc ceva pentru aceasta?… Ei bine, vom face la fel cu Hagia Sophia”, a declarat Erdogan duminică.
Întrebat dacă va fi eliminată taxa de intrare, acesta a declarat: „Nu este imposibil, dar nu vom face acest lucru sub numele «muzeu», ci sub numele «moscheea Hagia Sophia»”.
Fostă biserică, apoi moschee, în prezent muzeu, Hagia Sophia a provocat frecvent controverse între creștini și musulmani privind activitățile islamice desfășurate în instituție, fiind și subiectul unor dispute politice între Turcia și Grecia. Autoritățile din Grecia și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea privind o posibilă modificare a statutului de muzeu al instituției.
Recep Erdogan – care, în prezent, este în campanie pentru alegerile municipale din 31 martie – nu s-a sfiit să folosească Hagia Sophia pentru a-și atrage voturi. Acesta a vorbit din nou despre biserică după atacurile care au avut loc pe 15 martie în două moschei din Christchurch, Noua Zeelandă, în care au murit 50 de oameni.
În manifestul asasinului din Noua Zeelandă, acesta vorbea și despre faptul că Hagia Sophia va fi „eliberată” de minaretele sale.
Hagia Sophia a fost inițial construită ca biserică, în secolul al șaselea, ca piesă de rezistență a Constantinopolelui, capitala Imperiului Bizantin creștin.
Imediat după ce orașul a fost cucerit de otomani, în 1453, a devenit moschee, care a fost apoi convertită în muzeu, în urma unor reforme implementate în anii 1930, în timpul lui Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul Republicii Turce.
De la venirea la putere a Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP), al lui Erdogan, criticii și susținătorii secularismului s-au temut că Guvernul turc plănuiește să reconvertească Hagia Sophia în moschee.
Însă, anul trecut, în luna septembrie, Curtea Supremă din Turcia a respins o cerere înaintată de o asociație care cerea ca Hagia Sophia să fie deschisă pentru rugăciuni musulmane.
Inclus în patrimoniul mondial UNESCO, muzeul are anual milioane de vizitatori.
Foto: Pixabay