Este sau nu Vladimir Putin un criminal de război? O analiză dezvăluie unde ar putea fi judecat Putin, dacă va fi condamnat

Joe Biden, preşedintele Statelor Unite ale Americii, l-a numit pe Vladimir Putin drept „criminal de război”. Jurnaliștii britanici de la The Guardian au publicat, joi, o analiză prin intermediul căreia au încercat să răspundă la această întrebare: Este sau nu este Putin un criminal de război?

„A declara pe cineva criminal de război nu este la fel de simplu ca doar rostirea cuvintelor. Există definiţii şi procese stabilite pentru a determina cine este un criminal de război şi cum ar trebui să fie pedepsit”, scrie The Guardian.

„Termenul se aplică oricărei persoane care încalcă un set de reguli adoptate de liderii mondiali, cunoscut sub numele de legea conflictelor armate. Regulile guvernează modul în care ţările se comportă în timp de război. Aceste reguli au fost modificate şi extinse în ultimul secol, extrase din convenţiile de la Geneva de după cel de-al doilea război mondial şi protocoale adăugate mai târziu. Regulile urmăresc să protejeze persoanele care nu participă la lupte şi pe cei care nu mai pot lupta, inclusiv civili precum medicii şi asistentele, trupele rănite şi prizonierii de război. Tratatele şi protocoalele stabilesc cine poate fi vizat şi cu ce arme. Anumite arme sunt interzise, inclusiv agenţi chimici sau biologici”, notează The Guardian.

LIVE 🚨 Unde lovește codul galben de ninsoare deja. Gândul prezintă zonele în care ninge abundent

18:20

CINEMA Netflix a lansat trailerul pentru filmul „Peaky Blinders: The Immortal Man”. Cum se continuă povestea faimosului personaj Tommy Shelby

18:20

De ce fel de crime este nevoie ca cineva să fie declarat „criminal de război”?

„Încălcările grave ale convenţiilor care echivalează cu crime de război includ uciderea intenţionată şi distrugerea extinsă şi însuşirea proprietăţii nejustificate de nevoile militare. Alte crime de război includ ţintirea deliberată a civililor, utilizarea forţei disproporţionate, folosirea scuturilor umane şi luarea de ostatici”, scrie The Guardian.

Curtea Penală Internaţională învinovăţeşte şi crimele împotriva umanităţii produse în contextul „unui atac pe scară largă sau sistematic îndreptat împotriva oricărei populaţii civile”. Din acestea fac parte: omuciderea, exterminarea, tortura, violul şi sclavia sexuală. ”Cel mai probabil mod prin care Putin ar putea ajunge să fie definit ca un criminal de război este prin doctrina legală larg recunoscută a răspunderii de comandă”, notează The Guardian.

În contextul în care conducătorul ordonă, află despre sau sunt în situaţia în care să afle despre crime şi nu au acţionat pentru a împiedica crima, aceştia sunt traşi la răspundere din punct de vedere penal.

Care sunt căile spre realizarea justiţiei

Există patru căi pentru investigarea şi determinarea crimelor de război, conform The Guardian.

• Prin intermediul Curţii Penale Internaţionale (CPI).
• ONU poate să transfere munca din cadrul comisiei de anchetă către un tribunal internaţional hibrid pentru crime de război, urmărindu-l penal pe Kremlin.
• Alcătuirea unui tribunal sau instanţă care să-l judece pe Putin de către un grup de state şi grupuri interesate, precum: NATO, UE şi SUA.
• Unele ţări îl urmăresc penal pentru crimele de război pe Putin, spre exemplu: Germania îl investighează pe Putin. Statele Unite nu au o astfel de lege.

Unde ar putea fi judecat Putin

În prezent nu este clar, deoarece Rusia nu recunoaşte jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale şi nu ar trimite niciun suspect la sediul instanţei de la Haga. Vladimir Putin ar putea fi judecat într-o ţară aleasă de ONU, dacă va ajunge să fie condamnat, potrivit The Guardian.

Cine a mai fost judecat pentru crime de război

„De la tribunalele din Nürnberg şi Tokyo până la audieri ad-hoc mai recente, lideri de rang înalt au fost urmăriţi penal pentru acţiunile lor în ţări precum Bosnia, Cambodgia şi Rwanda”, scrie The Guardian.

Slobodan Milošević, fostul lider iugoslav, a fost judecat de un tribunal al ONU de la Haga pentru confruntările sângeroase de la căderea Iugoslaviei, în anul 1990. Acesta a murit în celula sa, înainte de verdictul instanţei. Complicele său de origine sârbă, Radovan Karadžić şi liderul militar sârb bosniac, generalul Ratko Mladić, îşi ispăşesc pedeapsa pe viaţă.

Charles Taylor, fostul preşedinte liberian, a fost condamnat la 50 de ani de închisoare pentru patronajul atrocităţilor din ţara vecină, Sierra Leone.

Hissene Habre, fostul dictator al Ciadului, a murit anul trecut. Acesta a fost primul şef de stat care a fost condamnat la închisoarea pe viaţă de către un tribunal african.