Prima pagină » Știri externe » EUObserver: Metode inedite folosite de Belarus pentru a induce în eroare UE și Rusia

EUObserver: Metode inedite folosite de Belarus pentru a induce în eroare UE și Rusia

Belarusul încearcă să păcălească Bruxelles-ul și Moscova prin manevre cum ar fi vânzarea pe hârtie a unor firme deținute de persoane vizate de sancțiuni europene sau reetichetarea petrolului pentru a eluda un acord coercitiv încheiat cu Rusia, relatează publicația electronică EUObserver.

Iuliana Enache

Vlad Mironescu

Publicat: 01/06/2012, 16:39

Actualizat: 01/06/2012, 16:39

Oligarhul belarus Vladimir Peftiev se află pe lista neagră a UE împreună cu una dintre firmele sale, Beltekh Holding. El i-a vândut în această săptămână pachetul său majoritar lui Dmitri Gurinovici, care nu apare pe lista sancțiunilor.

Un diplomat european a declarat că acesta este de fapt un fost „consilier al lui Peftiev sau poate încă mai este”. El a adăugat că vânzarea este o încercare de a eluda sancțiunile UE. „Oficial, dacă firma nu mai aparține persoanei vizate de sancțiuni, ea trebuie scoasă de pe listă”, a explicat el.

Potrivit unei surse din cadrul organizației neguvernamentale German Marshall Fund, tranzacția înseamnă că „Peftiev de fapt și-a vândut compania sieși”.

Un alt oligarh care are legături cu Lukașenko, Iuri Cij, a reușit să își scoată una dintre companii, Belneftegaz, de pe lista neagră a UE după ce Letonia a intervenit în favoarea sa. Potrivit Tribunalului Belarus, o organizație neguvernamentală cu sediul la Haga, Belneftegaz face parte dintr-o familie de firme implicate într-o schemă frauduloasă de 880 de milioane de dolari pe an.

Belarusul importă țiței rusesc la prețul la care el se vinde pe plan intern. Dar dacă vrea să îl rafineze și să îl vândă în Europa, Minskul trebuie să plătească Rusiei între 300 și 500 de dolari pe tonă, în funcție de tipul de produs. Acordul nu se aplică solvenților obținuți din petrol.

Organizația neguvernamentală susține că Belneftegaz exportă petrol sub numele de solvent în Estonia, Letonia, Lituania și Olanda, unde este cumpărat de companii offshore având legături cu regimul belarus, care îl reetichetează ca petrol și îl vinde apoi companiilor europene.