Europarlamentarii români, rebelii Bruxelles-ului din cauza Palestinei. EBA: „Obținerea calității de stat observator la ONU ar legitima acțiunile Hamas”

Cu o săptămână înainte ca Palestina să încerce să devină stat observator nemembru la ONU, Parlamentul European (PE) a dezbătut în plen o rezoluție prin care condamna violențele recente din Gaza și își reafirma sprijinul pentru demersurile palestiniene pe lângă ONU. Actul, un gest simbolic și un document fără putere legislativă, a trecut fără mari probleme de votul eurodeputaților, inclusiv problematicul articol 5, referitor la eforturile Palestinei de a deveni stat observator la ONU. Cu toate acestea, în masa de „pentru”, a existat și un grup de rebeli: europarlamentarii români.

Subiectul Palestinei a devenit, săptămâna trecută, în plenul legislativului european, și în plină campanie electorală acasă, unul transpartinic. Indiferent de partid, europarlamentarii noștri au spus aproape în unanimitate un „nu” răspicat la demersurile lui Abbas de a-și forța intrarea în Adunarea Generală a ONU.

Din cei 33 de europarlamentari ai României, doar patru au mers pe linia politică a Parlamentului European și și-au afirmat sprijinul pentru statutul de observator al Palestinei. Ramona Mănescu (PNL, ALDE), Adina Vălean (PNL, ALDE), Csaba Sogor (UDMR, PPE) și Corneliu Vadim Tudor (PRM, neafiliat) au votat pentru articolul 5 (doar acesta a fost supus la vot electronic, rezoluția per ansamblu fiind votată prin ridicare de mâini, n.red.). Pe lista celor care au votat pe linie europeană apare și Monica Macovei (PDL, PPE), însă stafful eurodeputatei a explicat pentru gândul că este vorba despre o eroare la înregistrarea votului, Macovei votând la fel ca restul grupului PDL, deci împotriva Palestinei.

Cum au votat delegațiile naționale pe articolul 5 referitor la statutul de observator al Palestinei // SURSA: VoteWatch.eu

Doru Franțescu, policy director la VoteWatch.eu, cel mai activ institutut care se ocupă de monitorizarea activităților Parlamentului European și ale Consiliului, a explicat pentru gândul că votul din PE indică niște schimbări ușoare de trend în privința Orientului Mijlociu, iar felul în care a votat delegația românească în PE este deosebit de interesant de analizat.

„S-a votat atât pe filieră națională, cât și pe dimensiune ideologică”, a punctat Franțescu. Mai exact, dreapta și centrul-dreapta au votat în favoarea Israelului, deci împotriva creșterii rolului Palestinei la ONU, iar stânga a avut un vot opus, ea fiind tradițional mai înclinată să susțină Palestina.

„După care avem rebelii, care sunt, în acest caz, în primul rând românii. De asemenea, trebuie observat că toți socialiștii au votat cu Palestina, cu două mari excepții – toată delegația românească și jumătate din delegația poloneză”, a mai declarat liderul VoteWatch.eu.

SURSA: VoteWatch.eu

Elena Băsescu (PDL, PPE) a declarat pentru gândul că, deși a ales să se abțină de la votul pe rezoluție, a votat împotriva articolului referitor la statutul Palestinei. Eurodeputata a legat această decizie de violențele recente din Orientul Mijlociu, context în care acceptarea Palestinei ca observator la ONU ar însemna o „legitimizare” a acestor violențe.

„M-am abținut de la vot, pentru că, deși susțin procesul de pace în Orientul Mijlociu, nu cred că el poate continua atât timp cât Hamas alege violențele în locul negocierilor. Obținerea calității de stat observator nemembru al ONU ar reprezenta legitimarea acțiunilor Hamas. Consider că este dreptul Israelului să își apere teritoriul și cetățenii de orice atac”, a explicat Elena Băsescu.

„De asemenea, mă preocupă și riscurile la care este supusă comunitatea românească din Israel. Pentru ca situația să nu se deterioreze și mai tare, Hamas trebuie să oprească agresiunea militară și să respecte acordul de încetare a focului”, a adăugat Băsescu.

Doru Franțescu, policy director și co-fondator VoteWatch.eu

Privit în totalitate, votul grupului căruia îi aparține și Elena Băsescu, cel al Popularilor Europeni, a fost unul atipic pentru acest subiect, a punctat Doru Franțescu.

„Grupul PPE a votat pentru articolul 5 și, deci, pro-Palestina. E o oarecare schimbare, pentru că, de obicei, PPE e mult mai înclinat să voteze pentru Israel. E adevărat, rezoluția nu are o valoare deosebită, ea e mai mult declarativă”, a declarat Franțescu, adăugând că, „atunci când vine vorba de pus pe masă chestiuni concrete, PPE e mult mai pragmatic”.

Liberala Norica Nicolai, unul dintre europarlamentarii „rebeli”, și-a motivat votul prin poziția țării noastre. „Am votat împotriva articolului respectiv pentru că, întotdeauna, poziția României a fost de a nu susține soluția palestiniană, ci numai ca urmare a unui acord cu Israelul și continuăm să ne menținem această poziție”, a declarat Nicolai pentru gândul.

SURSA: VoteWatch.eu

Poziția pe care o descrie Norica Nicolai, însă, este corectă doar în teorie, realitatea fiind că România a avut abordări mai complexe ale problemei palestiniene. Pe fondul presiunilor partenerului strategic cu SUA, care se opune recunoașterii calității de stat a Palestinei la ONU, România s-a ferit mult timp să spună lucrurilor pe nume. Pe urmă, a recunoscut statul Palestina, refuzând, însă, să susțină demersurile acestui stat pe lângă ONU, invocând argumentul american, că este prematur și ar prejudicia eforturile de pace. Această poziție oarecum ambivalentă a nemulțumit partea israeliană, care ne-a acuzat că suntem „ilogici”.

Dacă Statele Unite continuă să considere prematură recunoașterea Palestinei ca stat independent de către forurile Națiunilor Unite, Europa a decis de mult să susțină această mișcare, se arată într-o analiză a European Council on Foreign Relations. Ba mai mult, continentul a investit nu doar politic, ci și economic, cu finanțare de peste 1 miliard de euro pe an pentru Palestina.

Norica Nicolai/ SURSA: Stefan Micsik/AFP/Mediafax

Situația nu se schimbă în mod deosebit nici dacă ne rezumăm strict la nivelul Uniunii Europene. UE și-a afirmat în repetate rânduri susținerea pentru recunoașterea Palestinei la ONU și pentru o soluție cu două state în Orientul Mijlociu (a se vedea Consiliul de Afaceri Externe din 14 mai și 19 noiembrie).

După încercări eșuate de a-și câștiga scaunul în Adunarea Generală a ONU, Palestina încearcă joi să câștige măcar jumătate de loc la masa țărilor lumii, cerând să fie recunoscut drept stat observator, chiar dacă nemembru. Decizia, care ar pune Palestina pe același loc la ONU ca și Vaticanul, unul în mare parte simbolic, poate fi o bună punte de relansare a ambițiilor vechi pe care acest stat, recunoscut de peste 110 țări, le are.

În cazul în care ONU acceptă solicitarea Palestinei, ignorând împotrivirea Statelor Unite, riscă să rămână fără fondurile americane, la fel cum a fost cazul UNESCO.