Eurovision 2014: țările care cumpără voturi riscă o interdicție de participare de trei ani

Organizatorii concursului Eurovision vor interzice participarea la acest eveniment pe o perioadă de trei ani a țărilor care vor fi găsite vinovate de cumpărarea de voturi, după ce o anchetă a descoperit dovezi legate de o tentativă eșuată de „măsluire” a competiției din 2013, organizată în Suedia.

European Broadcasting Union (EBU), organizatorul acestui concurs muzical care are o vechime de 58 de ani, a anunțat, joi, o înăsprire a regulamentului său în încercarea de a pune capăt scandalului generat de acuzațiile de mituire și vot în bloc pe criterii geopolitice, care au afectat reputația competiției în ultimii ani, informează The Guardian.

Azerbaidjanul a fost acuzat că a încercat să cumpere voturi de la jurați și de la spectatorii care au participat la votul prin telefon, în timpul concursului de anul trecut de la Malmo. Mai mulți studenți lituanieni sunt bănuiți că au fost plătiți pentru a vota pentru Azerbaidjan.

Ancheta lansată de EBU a ajuns la concluzia că au existat încercări de influențare a votului, însă acestea nu au avut succes, datorită procedurilor de securitate deja implementate.

Nu a fost găsită nicio dovadă care să facă legătura între Azerbaidjan și vreo televiziune publică participantă sau vreo dovadă care să ateste faptul că vreun radiodifuzor național ar fi cunoscut identitatea autorului acestei tentative de fraudare a concursului.

EBU a anunțat că radiodifuzorii vor fi interziși pentru o perioadă de trei ani dacă vor fi descoperite nereguli în procedurile de votare din țările lor.

Un site lituanian a publicat un film înregistrat în secret în ziua finalei de la Malmo din 2013, ce prezintă un grup de tineri cărora le sunt oferiți bani de către un vorbitor de limbă rusă pentru a vota pentru Azerbaidjan, țara care a câștigat competiția în 2011.

Azerbaidjanul s-a clasat pe locul al doilea la concursul Eurovision din 2013, iar reprezentantul ei, Farid Mammadov, a obținut un surprinzător total de 234 puncte. Fosta republică sovietică a fost devansată de Danemarca, a cărei reprezentantă, Emmelie de Forest, a câștigat competiția cu un total de 281 de puncte.

Cezar, reprezentantul României la ediția din 2013, a participat cu piesa „It’s My Life” și a ocupat locul al 13-lea.

Sistemul de votare de la Eurovision a fost schimbat în 2009, iar votul publicului și verdictul juriilor naționale contribuie în mod egal (50% – 50%) la alcătuirea punctajelor finale obținute de reprezentanții fiecărei țări participante.

În septembrie 2013, EBU a anunțat noi reguli pentru juriile naționale, care vor publica numele persoanelor din acele jurii, într-un efort de a îmbunătăți transparența procesului de votare.

Societatea Română de Televiziune, membră a EBU, este organizatoarea selecției naționale și participă la competiția europeană din anul 1993.

TVR a confirmat, pe 8 ianuarie, participarea la Eurovision și în 2014. Între 19 și 20 februarie va avea loc preselecția (un juriu de specialitate va audia piesele înscrise în concurs), iar pe 20 februarie vor fi anunțate cele maximum 12 melodii finaliste.

Pe 1 martie va avea loc selecția națională a Eurovision, în care va fi aleasă melodia câștigătoare, în cadrul unul spectacol televizat, cu public.

Concursul cântecului european Eurovision se va desfășura în acest an la Copenhaga (Danamarca), pe 6, 8 și 10 mai.

Cele mai bune performanțe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminița Anghel & Sistem – Kiev, 2005; Paula Seling și Ovi – Oslo, 2010) și o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu – Atena, 2006). Melodia românească cu cel mai mare punctaj obținut în finala Eurovision (172 de puncte) este „Tornero”, compusă de Eduard Cîrcotă și interpretată de Mihai Trăistariu.

De când există sistemul de votare cu semifinale (anul 2004) în Concursul Cântecului European – Eurovision, doar patru țări s-au calificat în mod constant, în fiecare an în finală, iar România este printre ele, celelalte trei fiind Grecia, Rusia și Ucraina.

Eurovision a devenit faimos, de-a lungul anilor, pentru muzica uneori de o calitate îndoielnică, recitaluri bizare și voturi despre care nu o dată s-a spus că se dau pe criterii politice. Este uimitor cât de multe țări au acordat cele mai mari note vecinilor, ediție de ediție. Cu toate acestea, Eurovision își are fanii înfocați. Câștigătorul concursului se bucură de atenție și prestigiu, iar, de-a lungul timpului, printre aceștia s-au numărat și nume care au făcut legendă în muzică – ca Abba, Julio Iglesias, Johnny Logan și Celine Dion.

La concurs participă țările membre ale European Broadcasting Union (EBU), o organizație înființată în 1950 de 23 de reprezentanți ai televiziunilor europene, într-o conferință care a avut loc la Devon. În prezent, însă, în EBU sunt aceptate și țări non-europene, astfel explicându-se participarea unor țări ca Maroc și Israel.

EBU a venit cu ideea concursului Eurovision în 1955. Era un proiect extrem de ambițios pentru acele timpuri – televiziunea prin satelit nu fusese încă inventată, iar Europa nu mai avusese niciun astfel de eveniment care să-i reunească țările. Cu toate acestea, a fost un succes, prima ediție având loc în Elveția, în 1956. Doar șapte țări au participat în primul an – Belgia, Franța, Germania, Italia, Olanda, Elveția și Luxemburg. Însă concursul a fost urmărit de patru milioane de telespectatori din cele șapte țări – o cifră record pentru acea vreme.

Concursul este unul dintre cele mai longevive și mai urmărite programe de televiziune din lume.