Evenimentul regional care a grăbit a grăbit realizarea Uniunii Energetice Europene

„Uniunea Energetică Europeană este mai mult decât un concept, este o măsură deja adoptată de Comisia Europeană, care este foarte strâns legată de ceea ce ar trebui să însemne strategia energetică a României. Uniunea Energetică nu ar trebui să ne mire, pentru că era previzibil că UE va avansa și în domeniul energiei. Vorbim de uniune economică, a venit uniunea vamală, iar acest spațiu comun se extinde și era logic că la un moment dat va veni și în domeniul energiei. Problemele întâmplate la estul țării au grăbit puțin luarea acestor măsuri de uniune energetică, pentru asigurarea energetică a țărilor din Uniunea Europeană”, a spus Bodea, care este și președinte al Adrem Invest și Adrem Automation.

Bodea a arătat că Uniunea Europeană a stabilit ca 10% din producția țărilor membre să intre până în 2020 în interiorul Uniunii Energetice Europene.

„Asta arată că problema este tratată cu precauție. Energia este un subiect destul de delicat politic în interiorul țărilor. Aceste provocări pot să transforme România din ceea ce știm despre ea din punct de vedere energetic, că are capacitate de producție peste consum, că la capitolul securității energetice suntem pe locurile fruntașe în lume, dar toate aceste lucruri pot intra în paranteze, dacă România nu-și măsoară atent pașii și nu își aliniază strategia la ceea ce Uniunea Energetică Europeană are să ne aducă. Având în vedere că proiectele în energie se recuperează într-o perioadă foarte lungă de timp, 20-30 de ani, atunci trebuie ca în momentul în care gândim strategia energetică a României, să plecăm în primul rând de la o viziune care trebuie aliniată cu direcțiile europene”, a completat Bodea.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Corneliu Bodea a menționat că producția României este aproape de media UE, dar consumul este mai mic.

„Este loc de creștere. România are prețuri la energie rezonabil de mici. Aceste două lucruri pot să suporte creșterea energetică. Din punct de vedere al independenței energetice, România stă mult mai bine decât media UE. Strategia energetică a României trebuie să se bazeze pe o viziune care să dea răspunsul la întrebarea ce rol vrem să jucăm în această Uniunea Energetică Europeană. Numai de aici se pot identifica obiective și se poate construi o strategie care să fie durabilă și care să plaseze România acolo unde merită să fie în contextul energetic european”, a explicat Bodea.

Având în vedere că România este un furnizor de securitate energetică ar trebui să influențeze Uniunea Energetică Europeană într-o manieră în care să fie avantajată, consideră și fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu.

„Olanda are o situație energetică asemănătoare cu a României, dar Olanda este una dintre țările care se opun creării Uniunii Energetice Europene. Nu cred că România ar trebui să se opună, pentru că sunt un mare susținător al Uniunii Energetice, dar ar trebui să fie atentă la o serie de nuanțe și ar trebui să influențeze acest concept într-o manieră care să o avantajeze. Trebuie să plecăm de la o realitate, că România este un furnizor de securitate energetică și nu beneficiar de securitate energetică și din această perspectivă ar trebui să ne gândim ce dăm și ce primim, în așa fel încât să fie un echilibru în contextul acestor discuții”, a conchis Nicolescu.

În luna martie, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat la finalul primei zile a summitului UE de la Bruxelles, că liderii statelor europene au convenit asupra creării Uniunii Energetice, UE urmând să accelereze conectarea conductelor naționale și a rețelelor electrice.

Economia ucraineană a fost extrem de dur afectată în urma protestelor violente și conflictului cu separatiștii proruși din estul țării. Parlamentul ucrainean a adoptat o declarație prin care denunță Rusia ca „stat agresor”. Kievul, guverne occidentale și NATO acuză Moscova că alimentează războiul din regiunea Donbas prin susținerea insurgenților cu armament și oameni, acuzații pe care rușii le resping.