Expert antiterorism din Israel, despre „elefantul din sufrageria” Europei: România trebuie să prevină folosirea ei ca rută de tranzit pentru teroriști

Jonathan Fine, profesor doctor în istorie și expert în antiterorism și legăturile dintre terorism și religie, a discutat cu jurnaliștii, la București, despre implicațiile atacurilor teroriste care au lovit recent Europa, la Paris și Copenhaga și despre cum liderii politici ai Europei nu dau semne că sunt conștienți de pericolul în care se află țările europene, ei nefiind în stare în acest moment nici măcar să „definească dușmanul”, condiție fără de care nu poți elabora o strategie de reacție împotriva unor astfel de atacuri.

„În ce privește ce se întâmplă acum în Europa, evenimentele recente din Franța și Danemarca, nu sunt surprins. Ne așteptam la așa ceva de mult timp. Europa din ziua de azi are două mari probleme. Prima este cum tratează nucleele dure ale rețelelor teroriste care operează în Europa acum. (…) Pe lângă această problemă, mai este problema imigrației musulmane către Europa. Cei mai mulți musulmani nu sunt implicați în terorism. (…) Marea problemă a Europei când a început să aibă de-a face cu această imigrație este că nu a avut o politică de absorbție care să se ocupe de acești oameni. Nord-africanii în Franța, turcii în Germania, pakistanezii în UK sunt tipuri foarte diferite de populație, dar problemele lor sunt similare. Marea problemă sunt generațiile a doua și a treia ale imigranților, acești tineri pe care i-am văzut în atentatele de la Atocha, în Madrid, apoi am văzut peste 7.000 de europeni care au luat drumul Turciei, ca să se alăture rebelilor și Statului Islamic”, a explicat profesorul Jonathan Fine.

Expertul antitero consideră că problema Europei nu se află la nivel tactic, pentru că serviciile antiteroriste din Franța, UK sau Germania sunt foarte bine pregătite. Problema este la vârful politic.

„Problema este mentalitatea de la nivelul superior al Uniunii Europene și cum faceți să schimbați această mentalitate, pentru a înțelege și a defini problema. Dacă vă uitați cum a tratat majoritatea mass media occidentală atacurile de la Paris sau din Danemarca, care au fost cuvintele folosite pentru a-i defini pe acei atacatori? Trăgători, radicali, activiști, militanți orice numai ce erau cu adevărat acești oameni. Acești oameni erau teroriști radicali sunniți. Punct„, spune Jonathan Fine.

Islamismul radical sunnit are o istorie foarte lungă și își are rădăcinile în Frăția Musulmană din Egipt, în textele și în modul lor de organizare, a explicat Fine: „Al Qaeda din Maghreb, Al Shabab în Somalia, Boko Haram în Nigeria, Al Qaeda, Hamas, Jihadul Islamic din Palestina, toate aceste organizații provin din ideologia Frăției Musulmane din Egipt. De ce nu îi definiți așa cum sunt? Nu vă puteți chinui până la moarte cu corectitudinea politică, pentru că asta nu rezolvă problema. Definindu-i așa cum sunt, puteți să stabiliți și că aveți o problemă, iar această problemă se află în organizațiile teroriste islamice sunnite radicale care acționează în toată Europa astăzi„.

România nu se află pe „shitlist”-ul Statului Islamic, însă are o misiune importantă

Profesorul Fine a vorbit și despre rolul României în problema antiterorismului european.

„România nu este în vârful listei negre (shitlist) a Statului Islamic sau a al Qaeda, dar este într-o poziție tranzitorie geopolitică, între Turcia, Orient și Europa și de aceea cred că interesul vostru major trebuie să fie să preveniți ca România să fie folosită ca o rută de tranzit„, consideră expertul antitero.

Turcia este o mare problemă în ce privește importul și exportul de terorism în special din și spre Siria, unde acționează acum Statul Islamic. Mii de europeni, nu neapărat musulmani, trec granița în Siria, prin Turcia, pentru a se alătura teroriștilor din gruparea Statul Islamic.

„Estimarea noastră în Israel este că în jur de 10.000 de europeni sunt implicați în asta, mă refer la luptători hardcore, care știu ce să facă cu un AK 47. E imens. Mii de europeni care în ultimii ani au luat calea Ankarei sau Istanbulului, către granița cu Siria. Nu e ceva ce turcii nu știu, ei știu. Serviciile secrete trucești își știu foarte bine treaba și ar putea face mai multe pentru a-i împiedica pe acești tineri să ajungă acolo și, cel mai important, să nu se întoarcă în Europa. Pentru că de asta ne temem„, a spus Jonathan Fine.

Fine: „Voi în Europa aveți un elefant imens în mijlocul sufrageriei și toată lumea se uită în altă parte”

„Cred că Europa va mai suferi astfel de atacuri. O mare îngrijorare sunt bombele murdare („dirty bombs”, bombe chimice cu rază și efecte limitate), care nu distrug o națiune, dar pot omorî 10.000 de oameni. Care va fi reacția în Europa și împotriva cui veți riposta? Europa e doar la începutul confruntării cu violența terorismului islamic radical, cu organizațiile și infrastructura pe care le au deja mai ales în Franța și UK, sau cu ceea ce noi numim sindromul lupului singuratic, care nu trebuie subestimat. Acești oameni („lupii singuratici”) nu sunt nebuni, așa cum îi descriu francezii, sunt indivizi care se uită la televizor sau sunt conectați la internet – există peste 20.000 de site-uri jihadiste doar în Europa -, deci dacă te dezvolți ca tânăr sau tânără care nu te integrezi în multiculturalism și te identifici cu aceste grupări, nu trebuie să fii un profesionist comando, ca să pui mâna pe un cuțit sau să construiești o bombă rudimentară și să ieși pe stradă„, a arătat Jonathan Fine care consideră că este situația nivelului terorist din Europa.

„Voi în Europa aveți un elefant imens în mijlocul sufrageriei și toată lumea se uită în altă parte”, a glumit expertul.

„Mă uitam la premierul Danemarcei, la președintele Franței. Vă spun ceva din punct de vedere israelian și îmi permit să ies din haina profesionistului și să fiu un pic sarcastic. Au murit 17 oameni (în atacurile din Franța). Asta înseamnă jumătate de autobuz din Ierusalim. Am avut zeci de autobuze care au sărit în aer în Tel Aviv, Ierusalim sau Haifa în timpul celei de-a doua Intifade. Întrebați-vă cum ar reacționa românul de rând cu un atac cu bombă la metrou sau cu un autobuz care sare în aer o dată pe lună. (…) Evident, sunt foarte trist pentru ce s-a întâmplat aici, dar în experiența noastră acestea sunt efecte foarte limitate. Ce ați face dacă 200 de rachete ar cădea în fiecare zi în București? Noi cu asta ne confruntăm în ultimii ani”, a spus Fine, explicând că experiența Israelului cu atacurile teroriste ar putea ajuta Europa.

Cum convingi politicienii că a sosit timpul? „Ar fi nevoie de un 11 septembrie în Europa”

Expertul a explicat că nu știe dacă deja nu este prea târziu, însă este un moment critic pentru Europa să se trezească și să acționeze coerent în fața amenințării teroriste care deja nu se mai află la granițele Europei (Libia, nordul Africii, Turcia via Siria), ci este bine organizată chiar în sânul ei.

„E o discuție teoretică, dar îmi pare rău să spun că ar fi nevoie de un 11 septembrie în Europa, atunci politicienii vor realiza că dacă nu fac ceva, își vor pierde slujbele. E natura umană. Cum să-l conving eu pe românul de rând să meargă la Guvern și să ceară 300 de milioane de euro pentru antiterorism? O să-l ia râsul. Ce amenințare teroristă? România este sigură acum și sper că asta e doar o discuție teoretică, dar dacă s-ar întâmpla ceva în București, veți da vina pe primul ministru, de ce nu a făcut nimic să prevină? E la fel peste tot în lume. Ce făceau SUA înainte de 11 septembrie? Războiul împotriva terorismului a început după aceste atentate, nu înainte. Întrebarea este când se vor trezi, după al treilea atac, după al patrulea atac? Și sper că atunci când se vor trezi să nu aibă o reacție isterică, ci una echilibrată„, a explicat Jonathan Fine.

Întrebat cum se împacă această nevoie de măsuri de protecție și legi mai restrictive care să ajute lupta antiterorism cu drepturile și libertățile cetățenilor, Jonathan Fine spune că democrația trebuie să împace și una, și alta.

„Orice societate democratică care se preocupă de antiterorism trăiește într-o disonanță cognitivă. Pentru că pe de-o parte toți vrem să ne protejăm valorile democratice, (…), dar pe de altă parte trebuie să impui măsuri dure, pentru că este obligația oricărui stat democratic să se apere și să își apere cetățenii să nu fie uciși. Uneori oamenii uită asta. Avem voie, ca democrație, să ne apărăm în fața celor care vor să ne distrugă„, spune Jonathan Fine.

Soluțiile nu sunt simple și este nevoie de găsirea rapidă a unei strategii eficiente, pentru că altfel riscul care stă după colț, în afară de alte atacuri teroriste care vor avea loc, este resurgența și mai accentuată a extremismului „alb”.

„Trebuie să există o combinație între definirea adversarului, definirea problemei și schimbarea mentalității de aici – da, aveți o problemă cu terorismul islamic radical în Europa și trebuie să o rezolvați. Pentru că ce mă tem că se va întâmpla este că dacă aceleași forțe ale politicii europene nu vor începe să rezolve problema, mă refer la toți de la Hollande la Angela Merkel, o aveți pe Marinne Le Pen după colț, iar ea va profita și nu doar ea, avem și alte grupări în Europa pe care nu ni le dorim în politică, Zorii Aurii în Grecia, Jobbik în Ungaria și alte grupuri extremiste albe„, a spus Fine.