Experți britanici: Vladimir Putin pregătește o „primăvară rusească”. Prima țintă e Ungaria, urmează România

Aproximativ 100.000 de maghiari au ieșit marți în stradă, la Budapesta, pentru a protesta față de planul Guvernului lui Viktor Orban de a introduce o taxă pe Internet. Protestul, al doilea în numai trei zile, a fost cea mai mare manifestație cu care s-a cofruntat până acum controversatul Orban. Una dintre teoriile care încearcă să explice amploarea pe care a căpătat-o într-un timp atât de scurt protestul din Ungaria față de taxa pe traficul de date aparține unui think-tank londonez, Center for Eurasian Strategic Intelligence.

O analiză postată marți pe site-ul instituției susține că Rusia începe din Ungaria o operațiune care se va întinde în 2015 în mai multe state din Europa Centrală. Scopul acestui plan rusesc: destabilizarea UE și, inclusiv, a NATO. În această cheie ar trebui citite declarațiile politicienilor maghiari despre o eventuală rupere a țării lor de UE. Un exemplu de astfel de declarații este cea a președintelui Parlamentului maghiar, Lazslo Kover, care a acuzat instituțiile europene că poartă un „război rece verbal” împotriva țării lui: „Dacă cineva de la vest de noi ia în serios democrația, atunci trebuie să înceteze războiul rece verba, pentru că ar putea afecta imaginea pozitivă pe care ungurii o au în Occident (…). Bruxelles-ul nu trebuie să se comporte așa cum făcea Moscova (…). Nu are nimeni în Europa occidentală superioritatea morală de a ne explica nouă cum să ne comportăm ca democrați”.

Planul Federației Ruse descris de CESI ar fi o „Primăvară rusească” și vizează inclusiv destabilizarea României, susțin experții citați: „Destabilizarea vestului Ucrainei și României corespunde întru totul intereselor Rusiei în Ucraina și Moldova”.

Că Rusia vrea și încearcă să destabilizeze UE și NATO nu este o noutate pentru analiști precum Dan Dungaciu: „Sigur că Federația Rusă își dorește să destabilizeze UE și NATO. Rusia caută cai troieni în țări precum Ungaria și Slovacia. Până la Primăvara rusească, mă tem de o iarnă rusească”, comentează pentru gândul directorul Institutului de Studii Politice al Academiei Române, făcând referire la un nou conflict al gazelor.

Taxa pe Internet nu e totul în mișcarea protestatară din Ungaria. Ce se întâmplă acum în țara vecină trebuie citit într-o altă grilă decât cea a protestelor sociale, explică Dan Dungaciu pentru gândul. Directorul Institutului de Studii Politice al Academiei Române plasează protestele în contextul sancțiunilor anunțate în urmă cu mai bine de o săptămână de același Andre Goodfriend de la Ambasada SUA. Pe scurt, este vorba despre impunerea măsurii de interdicție de intrare în Statele Unite pentru șase oficiali maghiari acuzați de corupție. Tensiunile dintre cele două părți sunt atât de puternice în acest moment, încât și americanii, și ungurii au ajuns să amenințe că prietenia lor ar putea fi distrusă (GÂNDUL A PREZENTAT PE LARG SUBIECTUL AICI).

Astfel, evenimentele din ultimele zile pot fi corelate cu deteriorarea fără precedent a relațiilor cu SUA, în contextul sancțiunilor impuse unui număr de șase oficiali maghiari apropiați puterii care sunt acuzați de corupție. „Am senzația că sentimentul protestatarilor este că guvernul Orban a mers mult prea departe” distrugând relațiile cu aliații americani, cu UE și, mai ales, creând axa Budapesta-Moscova în detrimentul celorlalte parteneriate ca membră UE și NATO, spune Dungaciu. Expertul subliniază că, încă din 2010, Orban a vrut „să joace la două capete”: cu Rusia și aliații occidentali.

Patru ani mai târziu, există de fapt doar „capătul” rusesc al jocului geopolitic maghiar, ceea ce s-a văzut când Ungaria a susținut parteneriatul cu Rusia, chiar și în timpul conflictului din Ucraina.