Experți ONU au sosit la Damasc cu scopul de a ancheta asupra unor presupuse atacuri cu arme chimice, a constatat miercuri un fotograf AFP, informează Mediafax.
Condusă de Aake Sellström, echipa a sosit la Hotelul Four Seasons, la bordul unui convoi de trei vehicule aparținând ONU. Este a doua vizită pe care inspectorii o efectuează în capitala siriană în decurs de două luni.
În august, în patru zile de anchetă, ei au efectuat vizite în zonele în care a avut loc ofensiva de la 21 august, la periferia Damascului.
În raportul pe care l-au prezentat pe 16 septembrie la ONU ei au conchis că s-a utilizat gaz sarin în Ghouta de Est, lângă Damasc, la scară largă. Însă experții nu au avut mandat să stabilească cine l-a folosit.
Atacul de la 21 august, de comiterea căruia opoziția și occidentalii au acuzat regimul lui Bashar al-Assad, a determinat Washingtonul să amenințe Damascul cu o acțiune militară.
Guvernul sirian, care a afirmă că nu a utilizat arme chimice împotriva poporului său, a acceptat la jumătatea lui septembrie un plan ruso-ameircan de distrugere a arsenalului său chimic.
FOTO: Paulo Filgueiras-AFP-Mediafax
Obama, la ONU, apel la o „rezoluție puternică”
Barack Obama, a făcut apel, în discursul rostit la Adunarea Generală ONU, în favoarea unei rezoluții „puternice”, cu „consecințe” pentru regimul din Siria, avertizând că Statele Unite sunt pregătite să intervină militar, informează AFP.
„Este necesară o rezoluție puternică a Consiliului de Securitate ONU pentru a verifica dacă regimul Bashar al-Assad își respectă angajamentele”, a declarat Obama de la tribuna Adunării Generale ONU, anunțând un ajutor suplimentar de 340 de milioane de dolari destinat opoziției siriene.
De altfel, președintele american a avertizat că Statele Unite mențin opțiunea unei intervenții militare în Siria dacă regimul de la Damasc nu va respecta angajamentele privind neutralizarea arsenalului chimic.
România citește în cheie americană raportul ONU
Ministerul Afacerilor Externe a salutat, în 17 septembrie, raportul Misiunii ONU făcut public în seara precedentă, în care experții trimiși în Siria constată folosirea armelor chimice în atacul care a avut loc în 21 august, în urma căruia se estimează că au murit peste 1.400 de oameni, printre care sute de copii.
„Având în vedere concluziile clare în acest sens ale Raportului Misiunii ONU, MAE își exprimă consternarea și profundul regret cu privire la utilizarea armelor chimice, pe o scară relativ largă, inclusiv împotriva civililor, mai ales a copiilor. Totodată, MAE constată, cu deplină îngrijorare, faptul că Misiunea ONU deține probe clare și convingătoare potrivit cărora în zona Ghouta au fost utilizate rachete sol-sol conținând agent sarin”, a transmis diplomația română, subliniind încă o dată că folosirea armelor chimice, în orice circumstanțe, reprezintă „o încălcare gravă a dreptului internațional”.
Interesant de remarcat în mesajul ministerului condus de Titus Corlățean este că țara noastră a ales să citească raportul (prezentat în detaliu de gândul AICI) într-o „cheie americană”. Mai exact, la fel ca Statele Unite și, ulterior, alți aliați europeni, între care Franța și Marea Britanie, România a interpretat descrierea atacului din Ghouta (Damasc) și a arsenalului folosit drept o dovadă clară că vinovat de tragedie este Bashar al-Assad, forțele rebele neavând resursele unui astfel de atac: „(…) probele și constatările din Raportul Misiunii ONU, coroborate cu celelalte elemente de probă în acest sens făcute publice anterior, conduc la concluzia că elemente ale regimului sirian sunt responsabile pentru utilizarea armelor chimice la Ghouta”, explică MAE.
Totodată, Ministerul de Externe a spus că speră într-o adoptare cât mai rapidă a unei rezoluții a Consiliului de Securitate, în vederea implementării acordului la care SUA și Rusia au ajuns în 14 septembrie și care prevede un plan etapizat pentru eliminarea armelor chimice în Siria. Problema pe care o presupune această rezoluție este că americanii doresc ca textul să includă și o eventuală folosire a forței în cazul în care Siria nu își respectă angajamentul. Rusia, în schimb, refuză orice fel de referire la o posibilă intervenție militară, indiferent de circumstanțe.