Extremiștii ungari ai Jobbik fac valuri în Harghita pentru autonomia secuilor. VIDEO: Partidul de la Budapesta de care Hitler ar fi fost mândru caută noi recruți în Ardeal

Aflat în România, liderul Jobbik, partidul ungar extremist de dreapta, Vona Gabor, a inclus etnicii maghiari din Transilvania în „națiunea maghiară”, cerând ca „responsabilitatea pentru drepturile lor”, mai exact pentru autonomie, să fie „asumată de întreaga Ungarie”, chiar cu riscul declanșării unui conflict cu România.

Cu 47 de locuri din cele 386 în Parlamentul maghiar și alte trei în cel european, Jobbik a arătat în ultimii ani că este pe un val ascendent. Influența și capitalul de imagine câștigate de formațiune au devenit, în ultimii ani, motiv de îngrijorare pentru comunitatea europeană. Mesajele antisemite promovate de gruparea care dispune de propriile forțe paramilitare sunt privite cu neliniște, în special de comunitatea evreiască. Partidul este însă deocamdată la doar 12% din legislativ și nu are un cuvânt în ceea ce privește guvernarea.

Mesajul lui Gabor a fost însă amplificat de Ministerul Afacerilor Externe care s-a grăbit să solicite guvernului de la Budapesta să se distanțeze de declarațiile conflictuale ale liderul de extremă dreapta. În replică, MAE ungar susține că Jobbik nu este decât un partid de opoziție.

Bice și tricouri cu mesaje antisemite. Cum au pretrecut simpatizanții Jobbik în Harghita

Principalul mesaj al evenimentului și tema discuțiilor abordate s-au referit la lupta pentru obținerea autonomiei maghiarilor și autoguvernării Ardealului.

„Este evident că, pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relației dintre România și Ungaria, ci starea societății și națiunii maghiare, care îi include și pe maghiarii din Transilvania. Deci, dacă apărarea drepturilor maghiarior din România și reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik își va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie”, a declarat Vona Gabor, invitatul special în Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal, eveniment pentru care autoritățile locale au cheltuit 37.500 de lei, în scopuri „turistice”.

„Este în interesul nostru, din punct de vedere turistic, să finanțăm Tabăra EMI (Erdelyi Magyar Ifjak n.r.). Aici vin mii și mii de oameni și este bine pentru comuna noastră. Chiar am făcut lobby destul de mare ca această tabără să vină la noi. Pentru noi, este o reclamă mare și, după cum se știe, marketingul trebuie plătit cu bani grei. În perspectivă, sunt convins că ne va aduce ceva în plus în domeniul turistic”, a motivat Gall Szabolcs, primarul din Borzont, Harghita, unde a avut loc tabăra.

La eveniment s-au vândut tricouri cu inscripții de tipul „O Ungarie ciuntită nu e o țară, Raiul e doar Ungaria Mare!” sau „Am fost! Vom fi! Rămânem!”, precum și bice „pentru plăcere, dar și pentru educație”, cu prețuri cuprinse între 40 și 100 de lei, în funcție de lungime și de material.

Un tânăr de 18 ani s-a ales cu dosar penal pentru propagandă șovină și iredentistă pentru că a încercat să vândă tricouri și hanorace cu mesaje de tipul „Tata e maghiar, mama e maghiară/ Cui nu-i place, să piară!” sau „Am pierdut prin lacrimi/ Vom recâștiga prin sânge!”.

Mai mult, „liniștea” taberei a fost asigurată de gruparea Nemzeti Őrsereg HagyományÅ‘rzÅ‘ és PolgárÅ‘r Egyesület (National Protection Force Heritage And Civil Guard Association), care se definește drept o asociație păstrătoare de tradiții militare.

Vona Gabor: Nu suntem extremiști, suntem patrioți

Întrebat de jurnaliștii prezenți cum comentează faptul că presa internațională a făcut referiri în repetate rânduri la caracterul extremist al partidului pe care îl conduce, Vona Gabor a explicat că, în realitate, membri Jobbik „sunt patrioți, nu extremiști”.

„Acești comentatori ar trebui să se gândească la faptul că Jobbik a fost votat de un milion de alegători la alegerile parlamentare din Ungaria, în urmă cu patru ani, și se conturează că vom avea mai mulți susținători la alegerile care vin. Atâția așa-ziși extremiști nu pot exista în Ungaria”, a spus el.

În urma comentariilor făcute de liderul maghiar, MAE a cerut executivului din Ungaria să se delimiteze de mesajele transmise de Vona Gabor.

„Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate și respinge declarațiile făcute în cadrul Taberei de vară de la Joseni, în cursul zilei de sâmbătă, 10 august 2013. Astfel, pe tema autonomiei pe criteriu etnic, MAE reamintește faptul că aceasta nu face parte din standardele europene actuale omologate pentru minoritățile naționale, la fel ca și așa-zisele drepturi colective pentru minoritățile naționale, care sunt excluse conceptual din planul relației bilaterale prin Tratatul politic de bază din 1996”, menționează sursa citată.

Guvernul de la Budapesta a răspuns duminică seara, precizând că partidul Jobbik este de opoziție și prin urmare nu este implicat în activitatea executivului ungar. „Jobbik este un partid de opoziție, care nu participă la activitățile guvernului maghiar, și nici nu împărtășește responsabilitățile acestuia. Guvernul maghiar susține perseverent ideile și obiectivele de bază ale parteneriatului strategic maghiaro-român”, se arată în mesajul transmis public de MAE ungar, condus de Janos Martony.

Unul din șase studenți maghiari susțin acțiunile Jobbik

Partidul Jobbik începe să câștige din ce în ce mai multă popularitate. Un procent de 17% dintre tinerii cu educație superioară din Ungaria au recunoscut că sunt simpatizanți Jobbik, potrivit unui sondaj citat de Budapest Times.

Totodată, 23% dintre respondenți au fost de părere că, în anumite condiții, dictatura este mai utilă decât democrația. Alte șase procente dintre participanții la studiu au apreciat că, având în vedere situația în care se află Ungaria la ora actuală, dictatura ar fi mai oportună decât democrația.

În jurul partidului lui Vona Gabor, liderul fostei grupări Garda Maghiară, formațiune interzisă de o instanță din Budapesta în 2009, s-au strâns inclusiv forțe paramilare. Mai exact, este vorba despre Magyar Nemzeti Garda (Garda Națională a Ungariei) și Betyarsereg (Armata Proscrisă), o grupare chiar „mai extremistă”.

Membri acestor facțiuni paramilitare sunt trimiși în orașele cu o populație mare de romi pentru a-i intimida și a crea diviziune socială în rândul locuitorilor.

„Avem o problemă domestică, mai exact criminalitatea în rândul țiganilor și o problemă externă care este expansiunea evreilor”, a explicat Joseph, liderul forțelor paramilitare, pentru postul britanic Channel 4.

El susține că organizația pe care o conduce este una pașnică. Mai mult, membri ei ar fi participat la misiuni ale Crucii Roșii și ar fi donat sânge în masă.

Cum acționează forțele paramilitare

Cu toate acestea, intențiile grupării sunt privite cu scepticism, în special după demonstrația de forță făcută în timpul Adunării Generale a Congresului Mondial Evreiesc, eveniment avut loc la începutul verii la Budapesta.

Câteva sute de persoane au participat la o manifestație antisionistă, cerând ca persoanele cu dublă cetățenie ungaro-israeliană să demisioneze din funcții publice.

Mai mult, forțele paramilitare ar fi organizat un antrenament public pe malul Dunării, Congresul având loc pe un vas.

Tot de forțele paramilitare din jurul partidului Jobbik se leagă un alt incident petrecut în urmă cu doi ani și soldat cu violențe.

Câteva zeci de persoane au fost detașate într-un oraș maghiar în care primarul, membru de partid, se plângea de creșterea criminalității în rândul persoanelor de etnie romă. Lucrurile s-au precipitat în momentul în care Jobbik ar fi folosit suicidul unei persoane pentru capital de imagine, răspândind zvonul că bărbatul și-ar fi luat viața din cauza vecinilor de etnie romă.

Jurnaliștii Channel 4 au aflat de la fiul bărbatului că acesta se înțelegea foarte bine cu vecinii săi. Mai mult, îi simpatiza.

În urma manifestațiilor organizate de forțele paramilitare, mai multe familii de romi au fost relocate din regiune.