Falimentul Detroit, cel mai mare oraș american ajuns vreodată în insolvență, ar putea cauza pierderi de sute de milioane de dolari pentru băncile europene, aflate deja într-o situație dificilă după cinci ani de criză.
Astfel, băncile din Europa se confruntă în continuare cu urmările deciziilor greșite luate în perioada imediat anterioară crizei financiare mondiale, potrvit unei analize Wall Street Journal (WSJ).
Problemele datează din anul 2005, când Detroit căuta surse de finanțare pentru fondurile de pensii ale angajaților municipalității, ale polițiștilor și pompierilor. Primăria a apelat la UBS, cel mai mare grup financiar elvețian, care s-a folosit de influența în rândul băncilor europene pentru a promova o emisiune de obligațiuni de 1,4 mliarde de dolari efectuată de Detroit.
Diverse bănci europene au preluat atunci titluri de 1 miliard de dolari, iar operațiunea s-a reperat în 2006, sumele fiind similare. Aflați în căutare de noi surse de venit, creditorii din Europa s-au aventurat departe de piețele cunoscute, convinși că au găsit active cu dobânzi atractive și un grad de risc aparent redus.
Detroit a solicitat săptămâna trecută protecție față de creditori sub umbrela legii falimentului municipal din SUA. Pe lângă UBS, printre creditorii orașului se numără două bănci naționalizate din Germania și Belgia, ale căror pierderi trebuie acoperite din fonduri publice.
Obligațiunile cu o valoare nominală de sute de milioane de dolari sunt evaluate în prezent la sume de câteva ori mai mici, umflând pierderile unor bănci devenite deja găuri negre în urma crizei financiare mondiale.
În Germania, o agenție guvernamentală care se ocupă de restructurarea activelor bancare naționalizate deține obligațiuni emise de Detroit cu o valoare nominală de 200 milioane de dolari, potrivit unui reprezentant al instituției, citat de WSJ. Dexia, banca franco-belgiană naționalizată în urma crizei financiare, deține de asemenea titluri de sute de milioane de dolari.
UBS, care a avut în ultimii ani pierderi de aproximativ 50 miliarde de dolari și a primit un bailout de la guvernul elvețian, a înregistrat deja deprecieri semnificative ale expunerii pe Detroit și se pregătește pentru noi tăieri. Într-o situație similară se află și divizia de investiții a grupului american Bank of America.
UBS și celelalte bănci implicate în emisiunea de obligațiuni din 2005 au câștigat comisioane în valoare totală de 46,4 milioane de dolari, iar municipalitatea Detroit ar fi avut de plată dobânzi de 827 milioane de dolari în cei 20 de ani de rulare a titlurilor, potrivit documentelor atașate operațiunii.
Pierderile băncilor, dar și ale orașului, au fost accentuate de contracte swap de hedging prin care datoria Detroit avea să crească odată cu scăderea dobânzilor. Pe fondul crizei de lichiditate și stagnării economice din ultimii ani, băncile centrale din SUA și Europa au coborât dobânzile de politică monetară la minime record, aproape de zero, astfel că datoriile orașului au crescut, contribuind la dezvoltarea situației de faliment.
Numai UBS și Bank of America aveau de încasat de la Detroit până la 13 milioane de dolari la fiecare trei luni în baza contractelor swap, datoria acumulată astfel până în luna iunie a acestui an totalizând aproape 300 milioane de dolari.