FINANCIAL TIMES – Care este „alegerea mai bună” pentru Statele Unite, în criză

Barack Obama ar fi alegerea mai înțeleaptă pentru președinția Statelor Unite, aflate încă în criză economică, potrivit unui editorial publicat de prestigiosul cotidian Financial Times (FT), principalul argument fiind impredictibilitatea candidatului republican Mitt Romney.

Jurnaliștii FT descriu campania pentru alegerile prezidențiale din SUA din acest an drept „o afacere demoralizatoare”.

„Comparativ cu 2008, când Barack Obama a ieșit triumfător deși a pornit cu șansa a doua, campania din 2012 a oferit puțină inspirație și chiar mai puține indicii legate de ceea ce ar face efectiv Obama sau rivalul său republican Mitt Romney odată învestiți”, notează FT.

Alegerile de marți sunt probabil cele mai importante din 1980, când victoria lui Ronald Reagan a accelerat tranziția către dereglementarea economiei.

În prezent, economia SUA este în revenire după crahul din 2008, însă creșterea economică este prea lentă pentru a reduce semnificativ șomajul și a asigura salarii mulțumitoare. Pe plan internațional, superioritatea SUA este amenințată într-o lume în care s-a răspândit cunoașterea avansată, iar forța de muncă ieftină este disponibilă din plin. În zone precum Afganistanul, Orientul Mijlociu, Africa de Nord sau Marea Chinei de Sud, determinarea Americii este pusă la încercare, scrie Financial Times.

În acest context, niciunul dintre candidați nu a adus propuneri convingătoare pentru a expune cum ar răspunde acestor probleme. Într-o campanie în care s-au ferit să-și asume riscuri, dominată de influența consultanților politici, cei doi politicieni au dat dovadă de „lipsă de ambiție”.

„Rar s-a întrevăzut un viitor mai bun, oportunități care ar putea fi fructificate datorită gazului natural ieftin, potențialului Americii pentru independență energetică”, notează FT.

Un lucru clar este că fiecare candidat are altă „filosofie de guvernare”. Obama este un „intervenționist”. A pariat totul pe reforma în domeniul Sănătății, aducând 30 de milioane de americani în plasa de siguranță a programelor federale. A reușit să treacă pachetul de stimulare economică de 787 miliarde de dolari, care a salvat SUA de la o nouă Mare Depresiune. A investit miliarde în salvarea industriei auto din Detroit, asigurând continuitatea a sute de mii de locuri de muncă. A lăsat moștenire legea Dodd-Frank, prima reformă semnificativă pe Wall Street din ultimii 80 de ani, care însă nu a fost încă implementată în totalitate, amintește FT.

Cu toate acestea, Obama pare surprinzător de distant. A avut o sesizabilă atitudine rece față de mediul de afaceri. Autoproclamat un agent al schimbării, Obama nu a reușit să-și exercite puterea în momente cruciale. A refuzat să susțină recomandările comisiei bipartizane Simpson-Bowles privind reducerea deficitului bugetului federal, iar Casa Albă dă vina pe opoziția implacabilă a republicanilor din Congres, deși Obama însuși a dispus întocmirea raportului. SUA se îndreaptă acum către un nou „abis fiscal” la 1 ianuarie, când în absența acțiunii reducerile automate de cheltuieli și creșterile de taxe ar putea arunca întreaga țară într-o nouă recesiune, explică jurnaliștii Financial Times.

Pe de altă parte, Obama s-a arătat prudent în politica externă după gafele administrației Bush. A retras forțele amreicane din Irak și a redus efectivele desfășurate în Afganistan. A purtat un război necruțător împotriva al-Qaeda prin intermediul serviciilor secrete, l-a vânat cu succes pe Osama bin Laden și s-a poziționat bine în timpul revoltelor din Lumea Arabă. A negociat sancțiuni economice mai dure împotriva Iranului, poate cea mai problematică chestiune de politică externă pentru viitoarea administrație, însă nu a reușit să încetinească decisiv programul nuclear al Teheranului.

Declarațiile lui Mitt Romney pe teme de politică externă au fost mai puțin reconfortante. A fost beligerant acolo unde nu era nevoie, iar consilierii săi par mai degrabă ultraconservatori. Pe de altă parte, încercările campaniei electorale a președintelui Obama de a-l portretiza pe Romney drept un miliardar cu tendințe de capitalist prădător și-au ratat scopul. Perioada petrecută la Bain Capital și mandatul de guvernator al statului Massachusetts îl afișează mai degrabă ca pe un bărbat care își exercită confortabil puterea executivă, se arată în editorialul FT.

Cea mai serioasă obiecție față de candidatura lui Romney ar fi numeroasele „contorsionări” prin care a trecut pentru a câștiga nominalizarea din partea Partidului Republican. Schimbările dese de poziție încețoșează perspectivele asupra acțiunilor sale ca eventual președinte. Printre aspirațiile sale se numără creșterea bugetului de apărare cu 20% în paralel cu reducerea taxelor pentru toate cateogriile de contribuabili și cu echilibrarea bugetului.

„O astfel de alchimie fiscală pare mai degrabă un exercițiu de eschivare, nu o rețetă pentru o revenire economică sustenabilă”, notează FT.

Repoziționarea cea mai recentă a lui Romney într-un „centrist pragmatic” pare să i se potrivească mult mai bine decât aparența afișată anterior, cea de republican conservator dur, devotat mișcării Tea Party.

„Problema este că nu ai cum să fii sigur. Ca personaj în perpetuă schimbare, pare că se bazează mai mult pe cercetări de piață decât pe vreo filosofie politică”, consideră jurnaliștii FT.

Mai mult, mobilizarea administrației Obama față de uraganul Sandy a demonstrat că intervenția guvernului poate fi o soluție, și nu o problemă, se spune în editorial.

„La patru ani de criza financiară, într-o perioadă în care visul american este amenințat de o inechitate extremă, este nevoie de o guvernare inteligentă și reformistă. Obama, a cărui prestație a fost definită de criza financiară, pare alegerea mai bună”, conchide Financial Times.