Financial Times, despre ideea de viață privată care trebuie redefinită: „Dreptul la viață privată ar putea fi ultimul lucru la care ne-am aștepta din partea Facebook…”

Atunci când Mark Zuckerberg a cumpărat în anul 2013 patru case situate în jurul vilei sale din Palo Alto (California), jurnaliști și alți comentatori erau sarcastici despre valoarea mare la care fondatorul și directorul general Facebook părea să își estimeze viața privată – suma de aproximativ 30 de milioane de dolari. Postul NBC News glumea că Mark Zuckerberg își „actualiza setările privind date private” pentru a se proteja de persoane care ar putea da „aprecieri” („like-uri”) ideii de a locui în apropierea curții miliardarului. „Dreptul la viață privată ar putea fi ultimul lucru la care ne-am aștepta din partea Facebook, dar acest lucru nu îl oprește pe Mark Zuckerberg să introducă toate limitele pentru a-și proteja sfera privată în viața reală”, comenta revista finaciară Fast Company.

Dorința lui Zuckerberg de protejare a datelor private ar putea fi din nou subiect de sarcasm după recentele dezvăluiri potrivit cărora firma de consultanță Cambridge Analytica probabil a obținut suficiente date Facebook pentru a construi profilurile psihologice a 87 de milioane de persoane, în principal alegători americani.

„Dar acest caz evidențiază o diferență importantă privind modul în care sfera privată este definită în Statele Unite și în Europa. Sloganul ar putea fi «casa unui englez este castelului lui», dar, de fapt, americanii sunt cei care cred că viața privată este libertatea de a face orice vrei în casa ta. Într-un studiu publicat în anul 2004 în Jurnalul Facultății de Drept a Universității Yale, James Q Whitman prezintă diferențele dintre cele două concepte culturale occidentale de viață privată. Americanii consideră că este vorba de o problemă de libertate, o protejare de intruziuni ale statului asociată strâns drepturilor la viața privată și libertate de exprimare în sfera privată. Casa este «citadela suveranității individuale», scrie James Whitman. Europenii percep sfera privată ca referindu-se la demnitate, sursa fiind percepțiile istorice franceze și germane asupra onoarei, cu preocupări frecvente în sensul protejării de intruziunile presei. Germanii numesc acest concept «autodeterminare informațională», o referire la dreptul de a decide ce poate dezvălui un om despre sine însuși”, comentează editorialista Hannah Kuchler într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul „Ideea noastră despre sfaera privată trebuie să se adapteze realității în era Facebook / Este Facebook precum o casă, în care împărtășești plăcerile și durerile cu prietenii și familia? Sau este piața unui orășel?”.

„Până acum, companiile din zona Silicon Valley au aplicat o definiție a sferei private mai apropiată de modelul american, cu excepția cazurilor în care activitățile au intrat sub incidența autorităților de reglementare europene. Premisa este că dacă cineva postează fotografii proprii ori alt tip de conținut pe teritoriul altcuiva, așteptările privind protejarea vieții private se reduc. Persoanele se pot retrage din sistem, dar nu trebuie să adere la sistem în mod activ. Acest lucru generează dileme în cazul rețelelor de socializare online. Este Facebook casa unei persoane unde sunt împărtășite plăceri și dureri cu prietenii și familia? Dacă este așa, accesul curioșilor ar trebui blocat. Ori este piața unui orășel, în care lumea discută teme de interes public? În acest caz, libertatea de exprimare trebuie garantată, dar viața privată nu trebuie protejată”, explică editorialista FT.

„Din punctul meu de vedere, rețelele de socializare online par a fi precum orașele, în care ar trebui să fie niveluri diverse de acces la date private în funcție de activitate. Utilizatorii ar trebui să aibă așteptări totale de protejare a datelor private în mesajele private și în grupurile cu număr limitat de membri, fără a fi colectate deloc datele. În schimb, postările publice ar trebui să fie disponibile clar pentru toată lumea, nu doar pentru cei care acceptă să le fie colectate datele. Informațiile conținute în postările publice ar trebui să fie disponibile pentru studii efectuate de specialiști”, subliniază editorialista Hannah Kuchler, apreciind că, „pe ambele maluri ale Atlanticului, concepțiile privind sfera privată trebuie să se adapteze realității lumii digitale, în care toată lumea are de suferit din cauza prea multor vecini curioși”.