Financial Times: Românii nu se grăbesc să emigreze în Marea Britanie „rasistă”

Retorica împotriva imigrației, care a dominat presa și discursul politic britanice în ultimele luni, par să fi făcut „valuri” în România, tineri studenți din București afirmând că nu vor merge niciodată să muncească în această țară, relatează Financial Times (FT) în ediția electronică.

„Nu după toate lucrurile urâte pe care presa și politicienii britanici le spun despre noi”, a declarat Monica Andreea, o studentă în anul întâi la Drept, la Universitatea București. „Mi-ar plăcea să stau aici, dar dacă mă hotărăsc vreodată să plec, m-aș duce mai degrabă în Germania. Economia lor este mai puternică și nu sunt rasiști ca englezii”, a adăugat ea.

Potrivit publicației, opiniile tinerei nu sunt neobișnuite, în contextul în care acuzațiile politicienilor britanici, potrivit cărora românii plănuiesc să „jefuiască” sistemul britanic al bunăstării după anularea la 1 ianuarie restricțiilor care le-au fost impuse, s-au inflamat.

O estimare a numărului de români și bulgari care ar putea emigra în Marea Britanie este practic imposibilă, însă liderul formațiunii xenofobe și antieuropene UKIP Nigel Farage susține că ar fi vorba despre un milion, un număr exagerat în opinia agențiilor de recrutare, sociologilor și unor oficiali guvernamentali români.

Financial Times scrie că asemenea opinii sunt susținute cu dovezi statistice pe care publicația le-a obținut, potrivit cărora migrația netă din România se stabilizează. Atunci când țara a aderat la UE în 2007, un număr-record de 558.074 de români au plecat în străinătate și doar 100.268 s-au întors acasă. Însă, de atunci, imigrația a scăzut.

În 2012, numărul total de români care au emigrat a fost de 170.186, cel mai scăzut din ultimii aproape zece ani, iar un număr-record de 176.266 de persoane au decis să revină în țară, precizează publicația.

Mii de persoane au început deja să se întoarcă din Italia și Spania – țări în care s-au mutat aproape două milioane de români începând din 2007 -, în contextul în care dorința lor de o viață mai bună a fost afectată de criza datoriilor suverane, care a condus la pierderi masive de locuri de muncă în Europa de Sud.