Financial Times: Situația economică dificilă nu poate explica toată FURIA alegătorilor /Populismul anti-sistem este în ascensiune în Europa și SUA

Nemulțumirea alegătorilor din Europa și Statele Unite nu poate fi explicată doar prin cauze asociate dificultăților economice, comentează cotidianul Financial Times, notând că populismul anti-sistem este în ascensiune în Europa și în Statele Unite indiferent de nivelul de trai.

Statele Unite depășesc Europa în materie de creștere economică, dar cetățenii americani nu par a fi mai mulțumiți decât europenii.

”Dacă oamenii ar vota în funcție de experiența materială – un lucru care pare a fi subînțeles – Statele Unite ar avea politici mai stabile decât Europa, inclusiv decât Marea Britanie. În schimb, în Statele Unite este același volum de populism anti-sistem, dacă nu mai mult”, scrie Janan Ganesh, într-un editorial publicat în cotidianul Financial Times sub titlul ”Situația economică dificilă nu poate explica toată furia alegătorilor”.

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „Unde găsim cartea lui CIUCĂ? Nu știm nici în câte exemplare a fost”

10:01

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „Iohannis spune că Parlamentul s-a ocupat de AVIOANE în loc de alegeri”

10:00

Autorul a analizat în primul rând situațiile din Irlanda și Polonia, unde partide care nu se înscriau în curentul principal au fost în ascensiune în ultimele decenii, deși nivelul de trai a crescut considerabil în ambele țări. În anii 1980, Sinn Fein era la nivelul de 1-2%, iar acum are o cotă de 19%. În aceeași perioadă, economia irlandeză a avansat substanțial, de la una dintre cele mai slabe din Europa la un sistem performant.

În Statele Unite, Donald Trump a fost reales președinte anul acesta, pe fondul inflației foarte mari. Dar, în 2016, Trump a obținut primul mandat în contextul în care inflația era scăzută.

”Populiștii par a fi în ascensiune în națiuni cu economii de tip piață liberă în care sunt disparități majore, precum Statele Unite. Dar și în țări social-democrate precum Franța. În 2016, tinerii defavorizați au votat pentru rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană, în timp ce deținătorii de proprietăți și active financiare s-au pronunțat pentru Brexit”, subliniază editorialistul, constatând anomalii similare în Grecia și Italia.

Imigrația și evoluțiile sociale par a fi factori determinanți

”Dacă nu economia, atunci care este factorul de atragere a alegătorilor? Imigrația, în mare parte. Dar și aici sunt unele dubii. De ce populismul nu a cuprins Australia, unde sunt cote mari ale imigrației? Poate că acolo explicația este legată de factori economici. (…) O altă explicație se referă la «ajustarea hedonistă». Pe măsură ce cresc veniturile, cresc și așteptările, iar alegătorii tind să se revolte mai rapid. Cu alte cuvinte, economia este determinantă, dar nu în modul în care ne-am imagina inițial”, explică editorialistul.

Autorul notează că determinismul economic ar trebui să se adapteze și să fie reglat prin mecanisme intelectuale de atenuare a efectelor. Liberalismul occidental, prin lideri precum Joe Biden, pledează pentru creștere economică și investiții, în timp ce conservatorii au intuit că în lume există forțe mai puternice decât interesele materiale, astfel că încearcă să le controleze.

”Legăturile de cauzalitate între performanțe economice și rezultate politice s-au rupt în ambele direcții. Pot exista națiuni cu economii înfloritoare care să nu genereze niciun efect benefic în sfera politică, dar și situații politice dificile care să nu producă daune economice. În această perioadă a anului, suntem chemați să reflectăm asupra lucrurilor din viață care nu pot fi cumpărate cu bani. În afară de dragoste și eleganță, poate fi menționată sănătatea sistemelor sociale”, concluzionează editorialistul Janan Ganesh.

Foto: Profimedia

Citește și:

Companiile din Uniunea Europeană DEVANSEAZĂ SUA și China la capitolul investițiilor în cercetare și dezvoltare

VIDEO Partidul FDP vrea reducerea BIROCRAȚIEI în Germania, în efortul de stimulare a relansării economice