FINANCIAL TIMES: Temeri pentru democrația din România

Publicat: 09 07. 2012, 10:38
Actualizat: 09 07. 2012, 11:27

Prima a fost Ungaria, dar acum există semne de îngrijorare că ar putea avea loc derapaje de la statul de drept într-o altă fostă țară comunistă care a aderat la UE în 2007, România, vecinul mai mare al Ungariei, comentează Financial Times în ediția electronică.

„România repetă oarecum, într-o formă mai extremă, schimbări de Guvern ca cele care au avut loc într-o serie de țări UE în care populația a fost foarte nemulțumită de tăierea costurilor și stagnare”, comentează Neil Buckley, editorul pentru Europa de Est al publicației, într-o analiză amplă intitulată „Temeri pentru democrația din România”.

Bucureștiul a impus „unele dintre cele mai dure măsuri de austeritate”, după ce a obținut, în 2009, un credit în valoare de 20 de miliarde de euro de la UE și FMI, precizează publicația, citând tăierea salariilor bugetarilor cu 25%.

Însă, în opinia FT, actuala criză din România „evidențiază mijloacele limitate de care dispun instituțiile europene pentru a exercita presiune asupra țărilor care se îndepărtează de calea democrației”. UE poate, în baza articolului șapte din Tratatul UE, să adopte sancțiuni, inclusiv suspendarea dreptului de vot al unui stat membru. „Dar aceasta este considerară o opțiune «nucleară», iar Uniunea a ezitat să o utilizeze împotriva Unagriei”, scrie publicația.

În schimb, oficiali de la Bruxelles afirmă că în cazul în care situația României se deteriorează, Uniunea poate continua să îi blocheze accesul în Spațiul Schengen, „un obiectiv scump” la București, sau să suspende fondurile structurale din cauza progreselor insuficiente în reformele judiciare, potrivit FT.

Dar nu este clar dacă USL-ul lui Ponta va merge atât de departe la București pe cât a mers Fidesz-ul lui Orban în Ungaria, comentează publicația. „Domnul Ponta nu are charisma domnului Orban. De asemenea, Ungaria a fost suficient de puternică financiar în 2010 ca Guvernul lui Orban să întoarcă sptele unui ajutor FMI și să încerce măsuri economice neortodoxe”, conchide publicația.