Financial Times: Victoria lui Klaus Iohannis oferă speranța unui viitor al toleranței. Românii au dat dovadă de o maturitate excepțională duminică

Rezultatul alegerilor prezidențiale din România s-ar putea dovedi cel mai bun eveniment politic din Europa anul acesta, fiind încurajator pentru cele trei lucruri pe care le arată despre Europa centrală și de est: politica etnică problematică, lupta continuă împotriva corupției și competiția între alianța euro-atlantică și Rusia.

Victoria lui Klaus Iohannis este specială tocmai pentru că el face parte din minoritatea germană, care reprezintă mai puțin de un procent din populația României, în condițiile în care naționalismul s-a infiltrat adesea în politica românească, după cum pot mărturisi etnicii maghiari și evrei, comentează Financial Times.

Românii au dat dovadă de o maturitate excepțională duminică, alegând un candidat din cadrul unei minorități etnice pentru postul de președinte. Pentru mulți români, programele electorale și atracția personală a celor doi candidați au contat, în mod evident, mai mult decât originea lor etnică.

Puține țări europene, din est sau vest, pot spune același lucru, adaugă FT, care se întreabă dacă Bulgaria a avut un președinte etnic turc, sau Italia și-a ales un premier din regiunea etnică germană Tirolul de Sud și chiar dacă Marea Britanie a avut vreun premier de origine afro-caraibiană. Într-o regiune a cărei istorie este plină de tensiuni politice etnice, rezultatul alegerilor din România oferă speranța unui viitor al toleranței.

Faptul că Iohannis a fost ales pe baza unui program anticorupție, probabil cel mai explicit al unui candidat din România postcomunistă, arată că alegătorii români sunt la fel de sătui ca aliații occidentali ai țării de corupția din politica românească, din mediul de afaceri și administrația publică. FT subliniază că Iohannis nu poate schimba totul peste noapte, dar ascensiunea sa la președinție este un semn că politicienii nu vor scăpa probabil nepedepsiți pentru abuzul de putere.

Victoria sa electorală ar trebui de asemenea să sporească determinarea NATO și a Uniunii Europene de a rămâne ferme în fața eforturilor Rusiei de a-și extinde influența politică, militară și economică în Balcani și zona Mării Negre. În unele privințe, sunt șanse mai mici ca România să cedeze în fața presiunilor Rusiei, întrucât depinde mai puțin de energia rusească și, ca o țară care a pierdut din teritoriu în fața Uniunii Sovietice, nu își face iluzii despre felul în care Kremlinul folosește puterea. Totuși, din când în când, se aude că politicieni de rang înalt au evocat în privat ideea de a încheia un acord cu Vladimir Putin, care ar permite Rusiei să domine permanent sud-estul Ucrainei.

Este improbabil însă ca Iohannis să se joace cu astfel de noțiuni. Ca un politician de centru-dreapta de etnie germană, el are relații excelente cu cancelarul german Angela Merkel. El împărtășește opinia acesteia privind pericolul reprezentat de intervenția rusă în Ucraina și sprijinul acordat Transnistriei. Sub conducerea lui Iohannis, România ar putea contribui la o poziție mai coerentă, mai unită a UE în fața Rusiei, conchide Financial Times.