FOCUS: Asasinarea lui Boris Nemțov continuă seria de crime care vizează criticii Kremlinului

Boris Nemțov, în vârstă de 55 de ani și o figură carismatică a politicii ruse, s-a remarcat în timpul fostului președinte rus Boris Elțîn și a devenit un critic înverșunat al președintelui Vladimir Putin. El a fost împușcat mortal de persoane necunoscute, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în apropierea Kremlinului.

„Aceasta este una dintre ultimele asasinări ale unor persoane care au criticat autoritățile din Rusia în ultimii ani. Nu știm, bineînțeles, cine a făcut acest lucru sau de ce, dar cu siguranță va trimite un mesaj îngrozitor persoanelor care luptă pentru aceeași cauză pentru care a luptat Nemțov”, remarcă reporterul New York Times Peter Baker, pentru CNN.

Jurnalistul consideră că este posibil ca această crimă să nu aibă totuși o conexiune politică: „În Rusia există mai multe niveluri, lucruri pe care nu le vedem. Nu putem exclude (un motiv despre care noi nu știm). Dar chiar dacă nu este o lovitură politică, acest asasinat are ramificații politice puternice”.

Asasinarea liderului opoziției ruse este ultima dintr-o serie de crime comise în ultimii ani și care au vizat critici ai președintelui rus Vladimir Putin, unii dintre aceștia fiind uciși cu cruzime.

Unul dintre cele mai proeminente astfel de asasinate a fost cel al jurnalistei Anna Politkovskaia, la 7 octombrie 2006, chiar în ziua în care Vladimir Putin sărbătorea împlinirea a 54 de ani.

Politkovskaia, unul dintre puținii jurnaliști ruși care au denunțat abuzurile din timpul și de după războiul din Cecenia, a fost ucisă în holul clădirii din Moscova în care locuia. Ea lucra pentru publicația Novaia Gazeta.

Organizatorul și executantul asasinării jurnalistei Anna Politovskaia au fost condamnați în iunie 2014 la închisoare pe viață de un tribunal din Moscova, în timp ce trei dintre complicii acestora au primit pedepse cuprinse între 12 și 20 de ani de închisoare. Rustam Mahmudov a fost declarat vinovat că a tras asupra jurnalistei în momentul intrării în imobilul în care locuia, în timp ce Lom-Ali Gaitukaev, unchiul asasinului, a fost identificat drept organizatorul atentatului. De asemenea, tribunalul l-a condamnat la 20 de ani de închisoare pe polițistul Serghei Hagikurbanov, găsit vinovat pentru participare la pregătirea asasinatului. Cei doi frați ai atacatorului, Ibragim și Djabrail Mahmudov, acuzați că au supravegheat-o pe Anna Politovskaia și l-au avertizat pe fratele lor în momentul sosirii, au primit pedepse de 12, respectiv 14 ani de închisoare. Ancheta nu a reușit însă identificarea unor eventuale persoane care să fi comandat asasinatul.

Asasinarea jurnalistei a fost urmată de alte crime.

În noiembrie 2006, Aleksandr Litvinenko, un transfug din serviciile secrete ruse (FSB) care colabora cu serviciul britanic de informații externe MI6, a murit la Londra, la vârsta de 43 de ani, după ce a fost otrăvit cu poloniu-210, o substanță radioactivă extrem de toxică și aproape nedectabilă. El a fost prima victimă a unui „asasinat radioactiv”.

Într-o scrisoare sfâșietoare și plină de furie, redactată pe patul de moarte, Litvinenko l-a acuzat pe Vladimir Putin că a ordonat asasinarea sa, o acuzație pe care Kremlinul a respins-o de fiecare dată.

„Puteți reuși să reduceți la tăcere un om, dar nemulțumirea protestelor din întreaga lume vă va răsuna în urechi tot restul vieții, domnule Putin”, le-a dictat el polițiștilor care au venit să îi ia depoziția.

La doi ani după asasinarea Annei Politkovskaia, jurnalistul rus Mihail Beketov a fost victima unei agresiuni violente, în urma căreia a devenit hemiplegic, după mai multe luni petrecute în comă, având amputate câteva degete și un picior și fiind incapabil să vorbească.

Redactor-șef al unei publicații din Himki, un oraș de la periferia moscovită, Beketov, care a lansat o serie de acuzații de corupție la adresa proiectului controversat de construire a unei autostrăzi, apărat de administrația locală, a decedat în aprilie 2013, la vârsta de 55 de ani.

În ianuarie 2009, avocatul Stanislav Markelov, în vârstă de 34 de ani, și jurnalista Anastasia Baburova, în vârstă de 25 de ani, care lucra pentru bisăptămânalul Novaia Gazeta, au fost împușcați mortal în centrul capitalei ruse.

Stanislav Markelov a fost ucis imediat după ce a denunțat într-o conferință de presă eliberarea fostului colonel rus Iuri Budanov, condamnat la zece ani de închisoare, în 2003, pentru că sugrumase o tânără de origine cecenă în vârstă de 18 ani. Jurnalista a fost rănită în timp ce încerca să îl oprească pe agresor și a murit la spital. Ea era stagiară la Novaia Gazeta, pentru care a lucrat și Anna Politkovskaia, și scrisese numeroase articole vizând problemele de rasism și ultranaționalism din Rusia.

Într-un interviu acordat în martie 2009, președintele rus de atunci Dmitri Medvedev recunoștea că în Rusia au loc asasinate politice, în urma mai multor crime neelucidate comise la Moscova, ale căror victime au fost mai mulți jurnaliști. „Nu cred că este vorba în toate cazurile de acțiuni politice. Dar în unele situații este posibil să fie vorba despre răzbunare politică, sunt absolut sigur”, afirma el.

În iulie 2009, Natalia Estemirova, care reprezenta organizația neguvernamentală Memorial în Cecenia și lupta împotriva abuzurilor comise de autoritățile acestei republici instabile din Caucazul de Nord, a fost răpită și ucisă în Caucazul rusesc.

Trupul Nataliei Estemirova a fost găsit într-o pădure din apropiere de Nazran, principalul oraș din Ingușetia, cu urme de gloanțe. Aceasta era o apropiată a jurnalistei Anna Politkovskaia și unul dintre puținii critici ai execuțiilor din Cecenia în timpul celor două conflicte între forțele separatiste și armata rusă, după dezmembrarea URSS.

După o perioadă de acalmie, în martie 2013, opozantul rus Boris Berezovski, în vârstă de 67 de ani, care era exilat în capitala britanică din 2000, a fost găsit mort în reședința sa din Ascot, un oraș situat la aproximativ 60 de kilometri sud-vest de Londra. În urma autopsiei s-a stabilit că probabila cauză a morții este spânzurarea, iar medicul legist nu a găsit nicio urmă de agresiune. Apropiați ai lui Berezovski au susținut însă că suspectează că a fost vorba despre un asasinat.

Fostă eminență gri a Kremlinului în timpul lui Boris Elțîn, căzut în dizgrație odată cu preluarea puterii de către Vladimir Putin, Berezovski obținuse statutul de refugiat politic în Marea Britanie în 2003. Moscova a cerut Londrei în mai multe rânduri, dar fără succes, extrădarea acestui om de afaceri controversat, inculpat în Rusia pentru că a făcut apel la o lovitură de stat. El era vizat de numeroase anchete în Rusia, ultima datând din mai, după ce le-a propus o recompensă celor care „îl vor aresta pe periculosul criminal Putin”.