Franța face un pas în spate în lupta cu teroriștii. Decizia luată de Francois Hollande
Hollande a anunțat că vrea să modifice Constituția în Congresul reunit la Versailles, imediat după atacurile de la 13 noiembrie.
El încearcă să dea vina pe opoziție pentru această renunțare.
„O parte a opoziției este ostilă oricărei revizuiri constituționale”, a declarat miercuri președintele francez.
„Deplâng profund această atitudine”, a adăugat el.
Șeful statului a ținut să insiste asupra „eficienței” stării de urgență și angajamentelor asumate în vederea consolidării mijloacelor poliției, jandarmeriei, armatei, poliției vamale și serviciilor penitenciare.
– Presiuni parlamentare
În ultimele 24 de ore, diverși actori parlamentari și-au multiplicat declarațiile și au „îngropat”, puțin câte puțin, ipoteza unei reuniuni a Congresului, în pofida faptului că revizuirea viza modificarea articolului 1 în vederea introduceri stării de urgență, singura măsură care a obținut un consens în rândul parlamentarilor.
Lideri din cadrul Partidului Les Républicains (LR) au respins marți ideea unei revizuiri limitate, după un nou atac al lui Jean-Christophe Cambadélis, care a anunțat că „mingea este în terenul dreptei”.
„Toate aceste lucruri nu au sens. Starea de urgență funcționează deja foarte bine”, declara pentru Le Monde Bruno Retailleau, după o reuniune a senatorilor LR. „Îl obligăm pe François Hollande să-și asume responsabilitățile. Majoritatea sa este divizată, ministrul lui a demisinat. Nu mai este problema noastră”, adăuga el.
Omologul său din cadrul Adunrii, Christian Jacob, declara la rândul său că un „Congres a minima nu prezintă niciun interes”.
Accentuând și mai mult presiunile, Gérard Larcher i-a trimis un e-mail președintelui Republicii, în care i-a cerut să renunțe la Congres sau să medieze între cele două articole rescrise de Senat.
Bruno Le Roux a continuat să apere această revizuire, într-o expectativă, acuzând dreapta.
„Da, avem nevoie de această revizuire constituțională”, declara pentru France Info președintele grupului socialist din Adunare, după care a acuzat dreapta. „Motivul care poate conduce la o blocare constă în faptul că o parte, subliniez, o parte, a dreptei nu vrea ca președintele Republicii să se poată prevala de o revizuire constituțională, chiar dacă vizează probleme esențiale pentru țara noastră”, denunța el.
– Parcurs haotic
Anunțat în Congresul de la 16 septembrie de către președintele Republicii, articolul 2 cu privire la retragerea cetățeniei a fost întâmpinat imediat cu o consternare de către o parte a majorității socialiste.
O noțiune a iritat în mod special.
În „proiectul de lege constituțională pentru protejarea Națiunii”, prezentat miercuri, pe 23 decembrie Consiliului Miniștrilor, extinderea retragerii cetățeniei viza doar persoane cu dublă cetățenie.
Acest text introduce în Constituție două „clase” de francezi, denunțau opozanții, și anume ministrul Justiției Christiane Taubira, care până la urmă a demisionat pe 27 ianuarie.
În aceeași zi, sub presiune, Manuel Valls era nevoit să propună, în fața membrilor Comisiei pentru legi din cadrul Adunării, o nouă redactare.
De această dată, retragerea cetățeniei îi poate viza pe toți francezii, iar Guvernul extindea această pedeapsă la unele infracțiuni.
Adunarea Națională adopta această versiune, pe 10 februarie, cu 317 voturi la 199 și 51 de abțineri.
Această rescriere a permis aducerea câtorva deputați socialiști în tabăra „da” (165 pentru, 83 împotrivă și 36 de abțineri).
„Nu mă îndoiesc o singură clipă că Senatul nu va da dovadă de aceeași responsabilitate”, declara Valls pentru presă, după vot.
El ignora însă dorința de independență a Senatului și majoritatea de dreapta care-l domină.
Președintele Senatului Gérard Larcher, președintele grupului LR Bruno Retailleau și președintele Comisiei pentru legi Philippe Bas au repetat în presă că o creare a unor apatrizi reprezenta o „linie roșie”.
În Comisie, senatorii au reintrodus noțiunea dublei cetățenii, prevăzând că retragerea cetățeniei „nu poate viza decât o persoană condamnată definitiv pentru o infracțiune care constituie o atingere gravă la viața Națiunii și care dispune de altă naționalitate decât cea franceză”.
Noul text a fost adoptat marți, pe 22 martie, cu 176 de voturi la 161 și 11 abțineri.
Însă între majoritatea din Adunare – care are rețineri față de noțiunea dubei cetățenii – și cea din Senat – foarte atașată de textul ei pe care-l consideră mai aproapiat de discursul pe care l-a susținut François Hollande în fața Congresului – este imposibilă sinteză.