Franța și Germania vor o Europă cu mai multe viteze. România se opune

„Trebuie să găsim cele mai bune mijloace pentru a corespunde diferitelor niveluri de ambiție ale statelor membre astfel încât Europa să poată răspundă așteptărilor tuturor cetățenilor săi, fără a pune sub semnul întrebării ceea ce am realizat până acum”, au arătat, într-o declarație comună,miniștrii de externe ai Germaniei și Franței, Sigmar Gabriel și Jean-Marc Ayrault, potrivit  EUobserver și politico.eu. 

Declarația poate fi considerată ca fiind o garanție pentru țările cu o mai mică influență la nivelul deciziei că nu vor pierde beneficiile integrării și, de asemenea, ca un avertisment pentru statele care-și cer înapoi puterile de la instituțiile UE. 

„Uniunea Europeană se bazează pe valori comune, solidaritate și domnia legii”, subliniază cei doi miniștri, cu referire la divergențele apărute cu țările din grupul de la Vișegrad, care au făcut poziție separată în probleme sensibile cum ar fi imigrația. 

Scenariul unei Uniuni Europene cu mai multe viteze a fost respins din start de politicienii de la București. Președintele Klaus Iohannis a susținut că o astfel de variantă ar putea duce la scindarea blocului comunitar. „Președintele României s-a poziționat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune a cercurilor concentrice. În opinia sa, asemenea formule de reconfigurare a Uniunii ar putea conduce la dezintegrarea proiectului european. Șeful statului a subliniat că România se pronunță pentru o Europă puternică, consolidată, unitară și incluzivă”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale. 

La rândul său, șeful PSD, Liviu Dragnea, a respisn formula Europei cu mai multe viteze, cerându-i președintelui Klaus Iohannis organizarea unor consultări la Cotroceni pe această temă. 

„Partidul Social Democrat (PSD) consideră că România trebuie să își exprime o poziție fermă pentru susținerea principiului egalității  între membrii Uniunii Europene și  să respingă categoric orice scenariu privind o Europă cu mai multe viteze sau o Uniune a cercurilor concentrice. În opinia PSD, definirea unei poziții clare și unitare a României în raport cu situația actuală a Uniunii Europene trebuie să devină un obiectiv comun, care să reunească întreaga clasă politică românească”, a transmis liderul PSD printr-un comunicat de presă. 

La rândul său, Ana Birchall, ministrul pentru Afaceri Europene, a declarat că România nu poate susține scenariul avansat de președintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker, al unei Uniuni Europene cu cercuri concentrice și mai multe viteze, pentru că acesta ar crește „clivajele” economice și sociale între statele membre. 

„România nu poate susține o Uniune Europeană cu cercuri concentrice și viteze multiple care comportă riscul accentuării clivajelor de natură economică și socială între statele membre, inclusiv între Zona Euro și zona non-Euro, între statele din nord și cele din sud, precum și între cele din estul și vestul Europei. Suntem de acord cu necesitatea reformei instituțiilor europene, însă aceasta nu se poate face sacrificând unitatea europeană. Soluția depășirii crizelor Uniunii Europene stă în aprofundarea integrării între toți cei 27 de membri ai Uniunii, fără deosebire și ținând cont de necesitatea sporirii încrederii cetățenilor în proiectul european. Orice proiect politic este durabil numai dacă se bucura de sprijinul cetățenilor”, a declarat Ana Birchall, joi, într-un comunicat de presă.

Cele 5 scenarii de reformare a UE

Scenariul 1: Continuarea actualei direcții – Cele 27 de state UE se vor concentra pe implementarea agendei de reformă în spiritul Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker și a Declarației de la Bratislava.

Scenariul 2: Nimic altceva în afara pieței unice – Cele 27 de state membre transferă treptat accentul pe piața unică, dat fiind că statele membre nu reușesc să ajungă la poziții comune într-un număr din ce în ce mai mare de direcții politice de cooperare.

Scenariul 3: O Europă cu mai multe viteze – Țările cele mai puternice ar putea decide să prindă un avans în ceea ce privește cooperarea pe subiecte mai sensibile, precum apărarea, securitatea internă și terorismul, armonizarea fiscală sau chestiunile sociale, fără a aștepta ca toate cele 27 de state membre să-și dea acordul. Acest lucru ar permite, de exemplu, schimbul de informații în timp real între autoritățile și instituțiile judiciare din diversele statele ale blocului comunitar, însă riscul ar fi acela ca procesul decizional în sânul Uniunii „să devină mai complex”.