În plină revoluție a gazului, „profețită” de agențiile internaționale de energie, Uniunea Europeană a avut o încercare modestă de a demonstra că nu este atât de conservatoare precum este acuzată și că nu spune „nu” din start gazului de șist, resursa neconvențională care vor aduce Statelor Unite, până în 2035, independența energetică mult-visată.
Parlamentul European a dezbătut și supus la vot, săptămâna trecută, două propuneri de rezoluție despre gazele de șist – una despre efectele industriale (raportor Niki Tzavela), alta despre impactul asupra mediului. Textele au fost nelegislative (UE nici nu are cum să impună legi energetice statelor membre) și au trecut cu majorități confortabile. Aparent, deci, a fost o victorie pentru adepții gazelor de șist.
Realitatea, însă, este că, după ce au fost votate separat și respinse mai toate amendamentele-cheie, care cereau, de exemplu, o infrastructură adecvată explorării și exploatării gazelor de șist, au rămas doar „scheletele” acestor rezoluții, fără nimic substanțial.
Europarlamentarii români care au votat pentru construirea unei infrastructuri pentru explorarea și exploatarea gazelor de șist // SURSA: VoteWatch.eu
În ceea ce privește rezoluția despre impactul activităților de extracție ale gazelor și uleiului de șist asupra mediului (raportor, polonezul Boguslaw Sonik), toți românii au votat pentru, cu excepția Oanei Antonescu, eurodeputata PDL Oana Antonescu abținându-se.
În cazul amendamentului 4, care cerea interzicerea la nivelul Uniunii a noilor metode de fracturare hidraulică (amendamentul nu a trecut), toți europarlamentarii români care au votat au fost în favoarea unei asemenea interdicții, excepție făcând Iuliu Winkler (UDMR, PPE), care a votat împotrivă. De asemenea, Adina Vălean (PNL, ALDE) și Ioan Mircea Pașcu (PSD, S&D) s-au abținut de la acest vot.
FOTO: Laszlo Mihaly/AFP/Mediafax
De altfel, Winkler a avut un vot atipic pe rezoluții, el votând „da” pe linie în cazul rezoluției despre efectele industriale și aprobând inclusiv amendamentele despre importanța gazelor de șist în mixul energetic european, nevoia de susținere la nivelul UE a infrastructurii și producției de gaze de șist. În cazul celei de-a doua rezoluții, însă, Winkler s-a abținut la votul pe textul per ansamblu și a spus „nu” (singurul dintre români) interzicerii noilor metode de fracturare. Eurodeputatul a explicat pentru gândul că prima rezoluție i s-a părut „mai generală”, în timp ce a doua era „mai tare și susținea trendul global” pro-șist, cu care Winkler nu este de acord.
„Dacă mă întrebați dacă statele europene ar trebui să facă cercetare (articol în draftul lui Tzavela), să nu ne bazăm pe lucrurile prefabricate pe care ni le vând americanii, spun că da, trebuie să cercetăm, să vedem efectele”, ne-a explicat Winkler.
Europarlamentarii români care au votat împotriva construirii unei infrastructuri pentru explorarea și exploatarea gazelor de șist // SURSA: VoteWatch.eu
EBA: „Dacă se vor descoperi gaze de șist în zona Mării Negre, România va impune respectarea standardelor de mediu”
Sceptic față de noul „aur energetic” și tehnologia pe care o implică exploatarea lui, europarlamentarul român subliniază că nu se opune câtuși de puțin exploatării, atât timp cât se poate face în siguranță.
De asemenea, Winkler atrage atenția că, indiferent despre ce resurse este vorba, există prea multă „încrâncenare” publică și prea puțină „dezbatere” și aduce aminte despre scandalul șisturilor din România, ori despre Roșia Montană. Chiar și în situația actuală, Iuliu Winkler consideră că „oricum Europa este mai transparentă decât SUA (în chestiunea energiei alternative, n.red.), unde întâi acționează industria, pe urmă se autosesizează societatea civilă”.
FOTO: Liviu Adăscăliței/Mediafax
Colega de grup a lui Winkler, Elena Băsescu, a votat „da” pe linie, pentru ambele rezoluții și amendamentele supuse separat la vot, deci inclusiv pentru cele pro-susținerea producției de gaze de șist și anti-noi metode de fracturare hidraulică. Băsescu a declarat pentru gândul că aceste rezoluții i se pare „foarte importante”.
„Vot indicativ, așa cum a fost și cu ACTA”
„Cu toate că rapoartele sunt nelegislative, este un vot indicativ, așa cum a fost și cu ACTA, când, înainte de votul cu putere de decizie, au mai fost câteva voturi pentru a monitoriza trendul”, a explicat pentru gândul Doru Franțescu, policy director al VoteWatch.eu, un institut de monitorizare a activității Parlamentului European și a Consiliului UE..
„Spre exemplu, finanțarea pentru susținerea activităților din domeniul gazelor de șist aproape că a trecut, ceea ce este un semnal foarte important. Dacă s-ar reintroduce această prevedere într-o rezoluție legislativă, ar putea să treacă”, a adăugat Franțescu.
De asemenea, se observă că, la Bruxelles, raportul de forțe în chestiunea șisturilor a ajuns foarte echilibrat, dovadă că a și fost nevoie de două rapoarte diferite, în lipsa unui consens asupra unui singur raport.
„E foarte greu de crezut că va ieși în viitorul apropiat o lege care să interzică sau să susțină exploatarea gazelor de șist, dar asta nu înseamnă că nu va exista presiune din partea lobbiștilor, care au avut acum ocazia de a măsura trendurile de opinie”, a mai explicat policy director-ul VoteWatch. În opinia lui, există o tendință favorabilă dezvoltării sectorului gazelor de șist în Europa.
AIE: Gazele de șist, cheia independenței energetice a americanilor
Peste doar un deceniu, Statele Unite vor întrece Arabia Saudită și vor deveni cel mai mare producător de petrol la nivel mondial. Mai mult, în jurul anului 2035, SUA vor fi independente energetic, iar cheia acestei performanțe stă în primul rând în dezvoltarea exploatărilor de gaze de șist, potrivit noului raport anual al Agenției Internaționale de Energie (AIE), pe care gândul l-a prezentat AICI.
Producția de șisturi în SUA a crescut rapid din 2005 și până acum, ajungând în 2010 să reprezinte 20% din toată producția energetică a Statelor Unite. În prezent, datorită șisturilor bituminoase, americanii sunt în pragul autonomiei la capitolul gazelor naturale. De asemenea, aceste exploatări vor asigura independența energetică pe care o prognozează AIE pentru 2035, ele deblocând șisturile petroliere, pronosticuri care au fost menționate și în textele votate de Parlamentul European.
În același raport al AIE, se arăta că, în ciuda rezervelor, Europa continuă să fie foarte conservatoare din punct de vedere energetic, rămânând sceptică în privința șisturilor. „A fi conservator nu e un lucru rău, aici e vorba despre precauție. Noi, europenii, suntem mult mai precauți și transparenți decât americanii”, a conchis Iuliu Winkler.