O descoperire uluitoare făcută sub Oceanul Pacific uimește lumea geologilor. Oamenii de știință spun că n-au mai întâlnit așa ceva. În dreptul Insulelor Marchize, din Polinezia franceză, la 2.900 de kilometri sub suprafața Pământului, se află o uriașă structură a cărei compoziție rămâne, pentru moment, necunoscută.
Vorbim despre o suprafață de 1.000 de kilometri în diametru și cu o grosime de 25 de kilometri, ceva absolut colosal, estimează cercetătorii americani!
Mulți s-au grăbit să speculeze pe marginea acestei descoperiri, părând că este vorba de o poveste „verniană”. Nici vorba, zic geologii, nu are nicio legătură cu Jules Verne, ci cu faptul că Pământul încă nu și-a lăsat descoperite toate secretele.
Doyeon Kim este unul dintre cercetătorii Universității Maryland, geolog care a lucrat intens la această descoperire. El a și publicat un studiu în revista Science, în care povestește că echipa sa a analizat 7.000 de înregistrări ale activității seismice produse în jurul bazinului Pacificului, activități seismice derulate în intervalul 1990 – 2018.
Fiecare cutremur studiat a avut o magnitudine de peste 6,5 grade pe Richter și o localizare a adâncimii la mai bine de 200 de kilometri sub suprafața terestră, notează Science.
În munca lor, cercetătorii de la Maryland University susțin că s-au folosit de unde seismice specifice, numite unde de forfecare, ce sunt dificil de distins de zgomotul ambiant. Însă, mizând pe un algoritm special (conceput pentru datele astronomice), au putut descoperi imensa structură localizată sub Insulele Marchize (insule de origine vulcanică).
Geologii au numit misterioasa structură Zonă de viteză ultra-joasă (ULV). Deocamdată, nu se știe ce componență are, dar s-a observat că undele seismice o traversează la o viteză foarte mică.
Rostul unei asemenea descoperiri este uriaș, oamenii de știință încep să înțeleagă mai bine care este structura Pământului și modul în care s-au format, iar ulterior modificat straturile terestre.
În mantaua terestră se produce convecția, mecanismul responsabil pentru activitatea vulcanică și mișcarea plăcilor tectonice.
Utilizând datele colectat din zonele ULV, geologii vor înțelege dacă anumiți vulcani s-au format la adâncime foarte mare sub scoarța terestră, dar vor determina și compoziția exactă din mantaua terestră.