GERMANIA se confruntă cu un AFLUX DE ROMI români și bulgari. „Oamenii care trăiesc în sărăcie în țările lor de origine vin la noi”

Peste 5.000 de romi români și bulgari s-au mutat la Duisburg, în vestul Germaniei, din 2007 până în prezent, atrași de chiriile mici de la periferie, fugind de marginalizare și discriminare, dar se confruntă cu aceleași probleme ca acasă, relatează Deutsche Welle în pagina electronică de luni.

Romi din România și Bulgaria pot trăi în Germania fără să fie nevoiți să efectueze vreo formalitate, după integrarea în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, ei putând să locuiască unde doresc pe teritoriul blocului european, însă cetățenia europeană nu reprezintă nicio garanție împotriva discriminării, sărăciei și respingerii, subliniază postul german. „Oamenii care trăiesc în sărăcie în țările lor de origine vin la noi”, explică Leyla Özmal, comisarul pentru integrare al orășelului Duisburg. Etnici „romi și sinti, știm, sunt mai expuși discriminării”, subliniază ea.

Din cauza limitărilor impuse cetățenilor est-europeni pe piața muncii, ei nu nu primesc permisiunea să muncească în Germania. Astfel sunt nevoiți să lucreze adesea ilegal, cu 3,90 pe euro precizează DW, sau „să devină infractori”. Mulți dintre copii nu merg la școală, iar foarte puțini adulți dețin asigurări de sănătate, din cauza lipsei de bani fiind nevoiți să trăiască în condiții insalubre. Deoarece nu pot să obțină locuri de muncă, numeroși romi trăiesc în sărăcie.

De asemenea, germanii se simt deranjați de noi veniți, plângeri din cauza gunoiului sau zgomotului fiind frecvente, notează DW. Totodată, prezența unor tineri pe stradă care caută un loc de muncă provoacă resentimente, unele comunități locale fiind deja împovărate. La Duisburg, spre exemplu, declinul mineritului și industriilor oțelului au alimentat șomajul, precizează postul.

Însă situația romilor din România și Bulgaria s-ar putea îmbunătăți curând. La 1 ianuarie 2014, restricțiile impuse est-europenilor urmând să fie anulate. „Trebuie să utilizăm perioada de timp care a mai rămas pentru a pregăti piața muncii”, subliniază Özmal. Integrarea unei noi comunități de imigranți implică anumite costuri, adaugă ea, apreciind că oportunitățile obținerii unor calificări și cursuri sunt posibile doar dacă sunt alocate sume suplimentare prin intermediul unor programe. Sumele destinate integrării romilor nu sunt suficiente, este ea de părere.

O altă problemă este că aceste sume de bani sunt destinate în mod special romilor, însă ei își neagă originile din cauza discriminării cu care se confruntă. Din acest motiv, apreciază Özmal, ar fi mai bine ca oamenii să fie numiți mai degrabă europeni în loc de membri ai unui anumit grup etnic. „Ar fi mai bine pentru toate țările și pentru Europa însăși să spunem «vom stabili standarde minime pentru toți europenii»”.

De asemenea, președintele Biroului pentru Migrație și Refugiați (BAMF) Manfred Schmidt este de părere că imigranții sunt atrași de calitatea serviciilor de sănătate și perspectiva obținerii de ajutoare sociale. Potrivit lui Schmidt, motivul creșterii numărului solicitărilor este legat de faptul că, în iulie, Curtea Constituțională germană a stabilit că nivelul beneficiilor standard acordate solicitanților de azil trebuie să fie crescut în mod semnificativ. În august, 930 de sârbi și peste 1.000 de macedoneni au solicitat azil în Germania.

Romii veniți din Germania se confruntă cu aceeași discriminare ca acasă, iar solicitările lor de azil nu au șanse prea mari să fie aprobate. „Trăiesc în condiții precare, nu ar trebui să ne facem iluzii”, admite Schmidt. Însă deoarece nu sunt discriminați din motive politice, situația lor nu întrunește condițiile Convenției de la Geneva privind refugiații sau ale legislației germane în domeniul reședinței. Astfel, mai puțin de 0,1 la sută sunt soluționate favorabil.