„Știm că prietenia noastră comună și activitățile merg mult mai departe de relația bilaterală. Pentru ambele noastre țări, este esențial să dezvoltăm mai multe lucruri pentru Europa și să colaborăm pentru apărarea comună și securitatea Uniunii Europene. Este clar că aceste acțiuni vor necesita costuri mai mari, dar este o investiție bună, pentru protejarea cetățenilor”, a afirmat Ursula von der Leyen.
„Trebuie să cooperăm pentru aprofundarea integrării europene, dar trebuie să fim deschiși, de asemenea, în relațiile cu alți parteneri. Este un proiect foarte ambițios și nu vrem să le impunem bariere țărilor care nu împărtășesc ambițiile noastre”, a declarat, la rândul său, Sylvie Goulard.
În centrul eforturilor se află Structura de Cooperare Permanentă (PESCO), care, potrivit Comisiei Europene, permite unui grup specific de țări să facă progrese spre politici mai coerente în materie de securitate și apărare fără divizarea Uniunii Europene. Practic, este un mecanism care permite țărilor care doresc să lanseze proiecte comune de securitate, fără a obliga celelalte state UE să participe.
În februarie 2017, Alianța Nord-Atlantică anunța într-un comunicat oficial că România va consolida cooperarea militară cu Germania și Cehia, în virtutea unui acord semnat de miniștrii Apărării ai celor trei țări cu ocazia unei reuniuni NATO.
„Miniștrii Apărării din Germania, România și Cehia au semnat acorduri în sensul aprofundării relațiilor militare. În acest cadru, Brigada a 4-a de Reacție rapidă a Cehiei și Brigada Mecanizată 81 a României vor colabora strâns cu Divizia a 10-a de Blindate și cu Divizia de Reacție Rapidă din Germania”, anunța Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat postat pe site-ul propriu.
În cadrul Conceptului NATO „Națiuni Cadru”, armatele mai mici își pot integra capacități militare în structuri de organizare puse la dispoziție de națiuni mai mari.
„Prin aceste acorduri, Cehia și România acceptă să contribuie cu câte o brigadă militară la o divizie multinațională comandată de Germania”, declara în februarie Camille Grand, asistent al secretarului general NATO pentru Investiții în Apărare.
Conceptul „Națiuni Cadru” conferă o nouă dimensiune modului în care NATO abordează cooperarea multinațională, a subliniat Camille Grand.
Recent, statele Uniunii Europene au stabilit să aloce fonduri suplimentare pentru proiecte militare europene, în contextul ieșirii din Blocul comunitar a Marii Britanii, care se opune oricăror inițiative ce ar putea conduce la crearea unei armate a UE. Cu ocazia reuniunii ministeriale a Agenției Europene a Apărării, prezidată de Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate, s-a decis constituirea unui Mecanism pentru Cooperare Financiară ca sursă pentru finanțarea structurilor de apărare ale Uniunii Europene.
La sfârșitul anului 2016, Uniunea Europeană a lansat cel mai mare proiect de cercetare pentru consolidarea apărării din ultimii zece ani, în contextul deciziei Marii Britanii de ieșire din spațiul comunitar și al riscurilor ca Administrația Donald Trump să nu mai respecte angajamentele de securitate.
În scopul relansării cooperării în materie de apărare, Comisia Europeană a propus crearea unui fond de cinci miliarde de euro și anularea reglementărilor care opreau investițiile pentru apărare din bugetul comun al UE.
Miniștrii de Externe ai statelor europene au pledat, în contextul victoriei lui Donald Trump în SUA, pentru consolidarea sistemului UE de apărare, în timp ce Federica Mogherini, Înaltul reprezentant pentru Afaceri Externe, a catalogat Uniunea Europeană drept o „superputere”.