„Grădină zoologică umană”, amenajată la Oslo

Repunând în scenă o expoziție similară din 1914, artiștii Lars Cuznor și Mohamed Ali Fadlabi spun că Norvegia, una dintre cele mai bogate națiuni din lume, cu reputația unei țări înclinate spre toleranță, a început în ultimii ani să își suprime intoleranța doar în jurul zilei sale naționale, celebrată în fiecare an pe 17 mai.

Expoziția „Congo Village” – care, în urmă cu 100 de ani a prezentat triburi africane, a atras 1,4 milioane de vizitatori în decurs de patru luni – va beneficia de această dată de sprijinul unor voluntari, care au acceptat să participe la acest proiect, trăind într-o „grădină zoologică umană”, amenajată sub forma unor colibe asemănătoare acelora dintr-un sat din regiunea subsahariană.

„Norvegienii și-au promovat această imagine a unei societăți post-rasiale și s-au convins, pe plan intern, că au o societate bună și tolerantă”, a declarat, vineri, artistul Lars Cuznor, de origine suedezo-canadiană. „Este un brand major de țară care se autoperpetuează, dar aceasta este o imagine falsă”, a adăugat el.

Expoziția, finanțată din fonduri guvernamentale, și-a deschis porțile cu doar câteva zile înainte ca Norvegia să sărbătorească, sâmbătă, împlinirea a 200 de ani de la adoptarea Constituției sale, o zi care va fi marcată prin numeroase parade organizate în întreaga țară. Participanții poartă costume tradiționale și steaguri ale Norvegiei.

„17 mai este ziua în care te simți cel mai «străin» și, totodată, ziua în care rasismul iese la suprafață, prin dezbateri ce vizează dreptul oamenilor de a-și purta propriul costum sau de a flutura steaguri care nu sunt norvegiene”, a declarat Mohamed Ali Fadlabi, care are origini sudaneze.

„Norvegienii s-au simțit superiori în 1914 și continuă să o facă și acum prin intermediul propriei lor imagini de popor bun”, a adăugat el.

Art Norway, agenția guvernamentală care a participat la finanțarea expoziței, consideră că aceste manifestări ridică o serie de întrebări despre rasism și despre dominația culturală.

„Expoziția poate fi privită ca un monument al pierderii memoriei colective despre o parte rușinoasă din istoria noastră și ca o platformă de discuții despre acest eveniment istoric, în contrast cu Norvegia de astăzi”, afirmă reprezentanții acestei agenții.

Exppoziția, al cărei cost de organizare a fost de 1,4 milioane de coroane norvegiene (240.000 de dolari), a generat dezbateri aprinse în spațiul online despre ipoteza potrivit căreia Norvegia este o țară rasistă, așa cum sugerează organizatorii evenimentului.

Cu un PIB de 100.000 de dolari pe persoană, Norvegia este una dintre cele mai bogate țări din lume și cheltuie aproximativ 5 miliarde de dolari din veniturile obținute din petrol pe ajutoare oferite străinilor.

Norvegia este, totodată, una dintre primele țări din lume care au legalizat căsătoriile gay, iar cele mai multe sondaje arată că trei sferturi din populația țării se declară în favoarea imigrației, considerând că imigranții au o contribuție pozitivă pentru dezvoltarea Norvegiei.

Imaginea ei de națiune tolerantă a fost serios testată în 2011, când un norvegian ultranaționalist a asasinat 77 de persoane, în majoritate adolescenți aflați într-o tabără de vară, într-un masacru îndreptat împotriva imigranților musulmani.