Drept urmare, pentru prima dată în opt ani, Grecia speră să se poată împrumuta din nou de pe piețele interanționale.
Împrumul a fost acordatat pentru a face față crizei datoriilor, fiind cea de-a treia parte din cel mai important plan de salvare (bailout) din istoria financiară mondială. Valoarea totală a împrumuturilor acordate Greciei pentru a face față crizei s-a ridicat la aproximativ 289 de miliarde de euro, pentru care Grecia va avea nevoie de câteva decenii pentru a-i rambursa.
Economia Greciei a avut un ritm lent de creștere, în ultimii ani, având încă o valoare cu 25% mai redusă decât atunci când a început criza. Reducerile de cheltuieli publice, profund nepopulare în Grecia, vor fi menținute, reprezentând încă o condiție pentru salvare, transmite BBC.
Potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI), doar patru țări au înregistrat o reducere a economiei mai mare decât a Grecia în ultimul deceniu: Yemen, Libia, Venezuela și Guineea Ecuatorială.
„Mereu am luptat ca Grecia să rămână în inima Europei. Ca o concluzie a programului de stabilitate și suport încep un nou capitol al istoriei lor. Întotdeauna voi fi pentru ei un aliat, un partener și un prieten”, a scris președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pe Twitter.
I have always fought for #Greece to remain at the heart of #Europe. With the conclusion of the stability support programme the Greek people begin a new chapter in their storied history. They will always find in me an ally, a partner and a friend. https://t.co/eGNcX8sLm6
— Jean-Claude Juncker (@JunckerEU) August 20, 2018
„Grecia și-a recăpătat controlul pentru care a luptat”, spune președintele Eurogroup, Mario Centeno, astăzi, la ieșirea Greciei din programul de asistență financiară.
„Greece has regained the control it fought for”, says Eurogroup President @mariofcenteno as #Greece today exits its financial assistance programme. 🇬🇷 @ESM_Press pic.twitter.com/owQzCIqrXQ
— EU Council (@EUCouncil) August 20, 2018