Grecia ajunge la un nou acord cu zona euro

Chiar și în urma acordului se mai pune, însă, problema ratingului Greciei, aspect care în sine reprezintă un obstacol în calea obținterii unor împrumuturi avantajoase pe piețele internaționale. Moody’s și Fitch, de exemplu, au stabilit rating-ul Greciei la B3 pozitiv.

Conform acordului, Grecia va primi o ultimă tranșă de 15 miliarde de euro, parte a planului de salvare. Din tranșa de 15 miliarde de euro, 5,5 miliarde vor fi ținute într-un cont segregat pentru serviciul datoriei (adică plata datoriei principale, plus dobânda). Restul de 9,5 miliarde vor fi tranferate într-un alt cont, menit să funcționeze ca fond-tampon, de asemenea pentru serviciul datoriei.

Fondul-tampon în sine va trebui să ajungă la o capacitate maximă de 24,1 de miliarde de euro. Aceste fonduri vor trebui să acopere necesitățile financiare suverane pentru 22 de luni începând cu data de 20 august. Această din urmă dată fiind cea la care actualul program de salvare se va încheia.

Grecia va mai trebui să și mențină creșterea PIB în jurul valorii de 3,5% până în 2022, inclusiv. Ulterior, va trebui să mențină un avans al PIB de 2,2% în intervalul 2023-2060 – adică timp de 37 de ani.

Datele la care plățile finale trebuie efectuate pentru 96,9 de miliarde de euro, precum și ale dobânzilor și plăților de amortizare pentru împrumuturile primite de la Fondul European de Stabilitate Financiară vor fi prelungite cu 10 ani.

Această prevedere vizează împrumuturile acordate Greciei în cadrul celui de-al doilea plan de salvare de către Fondul European de Stabilitate Financiară (acum denumit Mecanismul European de Stabilitate) – instrumentul utilizat de țările zonei euro pentru a finanța planurile de salvare la începutul crizei economice.

De asemenea, este eliminată marja de majorare a dobânzii aferentă tranșei de răscumpărare a datoriilor din cel de-al doilea program.

Zona euro va mai transfera Greciei profiturile obținute cu obligațiunile grecești de către Banca Centrală Europeană (BCE) și de alte bănci centrale ale zonei euro. Transferurile vor fi făcută în tranșe egale, în fiecare decembrie și iunie, începând cu acest an și până în iunie 2022. Banii vor fi, însă, condiționați de utilizarea lor pentru finanțiarea unor investiții sau pentru acoperirea a unor deficite bugetare. Mai sunt conditionați și de respectarea de către Grecia a planului de reformă.

Nu în ultimul rând, datoria publică a Greciei va ajunge la 15% din PIB pe termen mediu, și sub 20% ulterior.

În situația în care apar reacții economice adverse în Grecia, Eurogrupul poate modifica plățile dobânzilor împrumuturilor oferite de Fondul European de Stabilitate Financiară în așa fel încât să fie îndeplinite necesitățile financiare ale Greciei.

În sfârșit, evoluția economică a Greciei și fondul de salvare vor fi monitorizate de către Comisia Europeană (CE), de Banca Centrală Europeană (BCE) și de Fondul Monetar Internațional (FMI) în fiecare semestru.

Președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, s-a arătat mulțumit de acord precizând că: „Credem că adoptarea setului de măsuri cu privire la datorie de către Eurogrup va îmbunătăți sustenabilitatea datoriei pe termen mediu”.

Și Fondul Monetar Internațional (FMI) prin vocea Directorului General Christine Lagarde a apreriat că acordul îmbunătățește sustenabilitatea datoriei, având însă și rezerve cu privire la situația de pe termen lung.

Guvernul grec s-a arătat, de asemenea, mulțumit de acord, Ministrul de Finanțe grec, Euclid Tsakalotos, precizând că: „Trebuie să precizez că guvernul grec este mulțumit de acest acord. Considerăm că datoria este acum viabilă, că acum avem acces la piețele internaționale. În același timp însă, acest guvern nu va uita prin ce-a trecut populația greaca în ultimii opt ani”.

„Cred că acesta este sfârșitul crizei grecești”, a mai adăugat Tsakalotos, citat de Reuters.