Grecia, îndemnată de Consiliul Europei să verifice legalitatea partidului neonazist Zori de Aur, cea mai extremistă formațiune politică din Europa

Grecia trebuie să examineze legalitatea formațiunii neonaziste Zori de Aur și să lupte împotriva unei banalizări a discursurilor și actelor xenofobe, a pledat Comisarul Consiliului Europei (CoE) pentru Drepturile Omului într-un interviu pentru ediția de duminică a ziarului To Vima, relatează AFP.

Anunțând o viitoare vizită centrată asupra multiplicării violențelor de natură xenofobă în țară, Comisarul CoE Nils Muiznieks subliniază că numeroase dintre aceste cazuri raportate serviciilor sale „vizează membri (ai formațiunii) Chryssi Avghi (Zori de Aur)”, care a trimis deputați în Parlament, cu 7% din voturi, în urma ultimelor alegeri legislative de la 16 iunie.

Această formațiune „este mai deschis extremistă și nazistă în opiniile pe care le exprimă decât orice alt partid din Europa”, și-a exprimat el îngrijorarea pentru săptămânalul de centru-stânga To Vima.

În materie de legalitate, „problema este să se afle dacă Zori de Aur servește funcționării libere a regimului democratic”, se întreabă Muiznieks, invocând Constituția greacă, care însărcinează partidele politice să servească regimul democratic.

Agresiunile împotriva imigranților și refugiaților „sunt legate de discursul rasist promovat de către Zori de Aur (…), pericolul cel mai important fiind ca acest discurs și aceste atacuri să fie considerate ca fenomene «normale» (…), dând sentimentul autorilor lor că se bucură de susținerea societății”, atrage atenția comisarul CoE.

Muiznieks reclamă „o anchetă minuțioasă asupra eventualelor complicități între Zori de Aur și poliție”, considerate ca dovedite în Grecia și denunțate în 2009 de către ministrul responsabil, la vremea respectivă, cu forțele de ordine, Mihalis Chryssohoïdis.

Într-un raport-rechizitoriu intitulat „Ura de pe străzi”, organizația nonguvernamentală (ONG) pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch (HRW) a solicitat deja, marți, Atenei să adopte „măsuri imediate” împotriva propagării violenței de natură xenofobă, denunțând atât „inacțiunea poliției”, cât și inerția judiciară și politică și apreciind că acestea sunt cele care i-au garantat până în prezent impunitatea.