Grecia și-a ales un tânăr premier de la care vrea SPERANȚĂ. Europa a rămas cu ACESTE ÎNTREBĂRI

Anunțată de toate sondajele de opinie din ultima parte a campaniei electorale din Grecia, victoria coaliției stângii radicale din Grecia, Syriza, la alegerile de duminică a făcut Bruxelles-ul și Berlinul să pară cancelariile unei ambasade. De la președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la liderul Germaniei, Angela Merkel, mai toate reacțiile care au venit din aceste surse s-au limitat la un limbaj diplomatic. Din aceste reacții nu a lipsit, însă, fragmentul în care Greciei i se amintește că și-a luat niște angajamente, pe care nu are opțiunea de a nu le respecta. Realitatea politică este că, la fel cum Uniunea Europeană va trebui să învețe să colaboreze cu Alexis Tsipras, un tânăr devenit superstarul politicii europene datorită mesajelor sale anti-austeritate și chiar anti-UE, și noul premier grec va fi nevoit să se integreze în mecanismul comunitar.

Deocamdată, însă, are câteva clipe de răgaz, pentru a-și savura victoria, percepută în Grecia drept o înfrângere a UE și mai ales a Berlinului, considerat principalul vinovat pentru măsurile de austeritate care i-au afectat atât de mult pe greci. Partidul său a reușit să adune 36,34% din voturi și 149 de mandate. Deși a fost la un pas de a putea prelua singur guvernarea, Syriza având cu două mandate sub limita unei majorități absolute, Tsipras tot a reușit să aibă cu aproape 10 procente peste voturile primite de partidul de guvernământ, Noua Democrație (centru-dreapta). Ca partener de coaliție, a luat un partid cu care, ideologic, nu pare să aibă nimic în comun. Totuși, partidul Grecii Independenți (dreapta, naționalist) împărtășește viziunea anti-austeritate și o orientare suverană puternică. În plus, Grecii Independenți sunt cei care au ajutat Syriza, în decembrie, să obțină convocarea alegerilor legislative anticipate din 25 ianuarie.

Pentru grecii de rând, există doar puțină speranță, chiar și în rândul celor care nu au votat Syriza, după cum ne-a povestit un cetățean din Salonic, Dimitrios Braziotis, intrat luni seară în direct la Gândul LIVE: „Lumea așteaptă sloganul cu care noul prim-ministru a pornit campania lui: speranță. Asta așteaptă poporul grec să vadă acum: speranță”.

Care sunt reacțiile la Bruxelles?

Deși nu a primit deloc cu entuziasm victoria covârșitoare a Syriza la alegerile din Grecia, tradusă printr-un vot de contestare a politicilor UE, la Bruxelles rezultatul era comentat luni cu reținere.

„Alegerile din Grecia nu au un rezultat surprinzător. Rezultatul confirmă tendințele, e urmarea unei austerități îndelungi care a afectat țesutul social din Grecia”, a declarat pentru gândul Andi Cristea, europarlamentar PSD/S&D. „În asemenea condiții socio-economice, politicul nu putea scăpa de accente populiste: desi Syriza s-a mai moderat în ultimele luni, rămâne de esență populistă. Desigur, poporul este suveran și s-a exprimat, rămâne să vedem felul în care va juca în plan european premierul Tsipras”, a adăugat eurodeputatul.

Dacă din partea socialiștilor este normal ca rezultatul votului din Grecia să fie atribuit politicilor de austeritate, din tabăra opusă, a Popularilor Europeni, promotorii acestor politici, vine următorul mesaj: „Poziția Partidului Popular European este că, în primul rând, Grecia trebuie să-și respecte angajamentele asumate în fața partenerilor internaționali, a creditorilor internaționali. În al doilea rând, nimic din ceea ce s-a făcut până acum nu trebuie pierdut”, a declarat pentru gândul purtătorul de cuvânt al PPE, eurodeputatul Siegfried Mureșan (PMP). „Sacrificiile făcute de oameni au fost mari și nu pot fi desconsiderate, supuse riscurilor în favoarea unor măsuri economice populiste, netestate, cu efect incert și care au fost, de fapt, măsurile economice care au cauzat criza. Ceea ce a fost bun până acum trebuie continuat. Reformele structurale sunt esențiale pentru ca statul elen să redevină competitiv, iar investitorii să aibă din nou încredere în economia Greciei”, a fost mesajul lui Mureșan pentru greci.

În cercurile analiștilor, mesajul devine mai nuanțat: „Liderii de la Bruxelles nu sunt extrem de satisfăcuți de turnura pe care o iau lucrurile în Grecia”, a declarat pentru gândul Doru Franțescu, directorul VoteWatch.eu, un think-tank din Bruxelles. „Declarația președintelui Juncker a fost una foarte prudentă și diplomatică”, a adăugat expertul.

Dacă vorbim despre reacțiile din Bruxelles, putem remarca și niște nuanțe la nivel ideologic. Gabi Zimmer, lidera grupului comunist din Parlamentul European, a fost printre cele mai entuziaste voci care l-au felicitat pe Tsipras. Liderii socialiști, precum Giani Pitella, președintele grupului socialist, și Martin Schulz, președintele PE, au profitat de ocazie pentru a critica politicile de austeritate. De cealaltă parte, dreapta europeană, adepta disciplinei bugetare, s-a arătat mult mai îngrijorată de potențialele repercursiuni ale victoriei Syriza în Grecia.

Ce se va alege de propaganda electorală a lui Tsipras?

„Voi sluji întotdeauna Grecia și interesul poporului grec”, a declarat Tsipras, în vârstă de 40 de ani, în timpul ceremoniei de depunere a jurământului. „Ne așteaptă un drum greu”, a mai declarat Tsipras, devenit cel mai tânăr premier al Greciei din ultimul veac și jumătate.

Ce urmează acum pentru noul lider elen? „Dincolo de entuziasmul popular de moment, se instaurează realitatea guvernării, precum și primul contact cu factorii decizionali europeni”, răspunde Radu Magdin, expert în afaceri europene. „Din aceasta perspectivă, cred că se va modera mesajul Syriza, căci nu prea poți obține tot ce vrei în relatia cu Bruxelles-ul, indiferent de valul popular”, a mai declarat Magdin pentru gândul.

În campanie, Syriza spunea că vrea să negocieze cu Troika un nou pachet de asistență, bazat pe politici sociale. Acesta include un haircut substanțial al datoriei, adică plata unor sume mai mici către creditori, scăderea taxelor pentru toți cetățenii, cu excepția celor bogați, creșterea salariului minim și a pensiilor la 750 de euro pe lună, precum și electricitate gratuită (pentru circa 300.000 de familii), bonuri de masă, adăpost (pentru 25.000 de familii) și asigurare de sănătate pentru șomeri. Programul lui Tsipras ar costa în jur de 2 miliarde de euro și s-ar adresa „crizei umanitare” cu care se confruntă Grecia, potrivit spuselor liderului Syriza. Partidul este dispus să înghețe plățile către creditorii internaționali pentru a obține acordul partenerilor europeni. (gândul a scris mai multe pe acest subiect AICI)

Nici Dan Luca, director al Institutului EurActiv, nu crede că propaganda electorală a lui Tsipras se va putea transforma într-un program de guvernare al acestei țări susținute printr-o „perfuzie economică” externă de 250 de miliarde de euro: „În Grecia avem dilema clasică a politicienilor. Promit multe în campania electorală și în special când sunt în opoziție. Când preiau însă guvernarea, lucrurile devin mai complexe și apar noutăți de genul ‘angajamentele anterioare ale țării nu ne permit o revizuire completă'”. Aceasta este cartea pe care a jucat-o și Francois Hollande pentru a pune într-un „sertar” promisiunile de campanie. „De asemenea, există și problema resurselor umane, capabile să ducă la îndeplinire cele promise. De multe ori, expertiza tehnică este deficitară în partidele noi, ajunse în premieră la Putere”, a explicat pentru gândul Dan Luca.

Instituțiile europene așteaptă de la noul guvern de la Atena un comportament responsabil, subliniază Doru Franțescu: „Se așteaptă să se vadă poziționarea lui Tsipras din noua postură de prim-ministru, știut fiind faptul că între declarațiile unor politicieni în opoziție și comportamentul lor după ce ajung la putere pot apărea diferențe, odată ce aceștia realizează cu fel de situație au de-a face”, a adăugat directorul VoteWatch.

„Realismul politic ne face să ne gandim că așteptările din campanie se vor modera la contactul cu realitatea instituțională europeană: nu poți negocia în Europa chiar tot ce vrei, indiferent de legimititatea parlamentară proaspată”, ne-a spus și eurodeputatul Cristea.

La rândul său, analistul economic Aurelian Dochia a comentat, la Gândul LIVE, că lui Tsipras îi va fi „foarte greu să încerce să convingă creditorii internațională să obțină toate punctele pe care el le-a promis în campania electorală”. „Perioada următoare pentru Grecia și pentru Tsipras va fi o perioadă de negociere cu creditorii internaționali – evident că între acești creditori internaționali sunt în primul rând instituțiile, Fondul Monetar Internațional, Bruxelles-ul, Banca Centrală Europeană -, pentru că în ultimii ani de zile a avut loc o restructurare masivă a datoriei Greciei și de la creditori privați a fost transferată către creditori instituționali. În aceste condiții, în ultimii instanță, negocierile sunt de natură politică și actorul principal va fi fără îndoială Germania, care este cea care a imprimat tot acest curs al politicilor europene până în momentul de față și de altfel a susținut financiar toate aceste politici europene. Deși grecii sunt porniți cumva împotriva Germaniei și a Angelei Merkel, ei uită că din această direcție a venit o bună parte din finanțarea care i-a ținut pe linia de plutire în ultimii ani”, a explicat analistul, la Gândul LIVE.

Paradoxal este că multe dintre lucrurile pe care le cere acum Tsipras, cum ar fi ușurarea poverii datoriei externe, au fost deja realizate, a punctat Dochia.

Ce efecte are victoria Syriza în Europa?

Un prim efect – foarte important, de altfel – al victoriei stângii radicale în Grecia se va traduce printr-o eventuală animare a curentului eurosceptic și radical din alte țări puternic afectate de criza economică și de politicile de austeritate, exemple venind tot din sudul Europei, din Italia, Spania sau Portugalia. „Victoria Syriza va avea un impact la nivel european și aici nu mă refer la relaționarea Grecia-UE, ci în special la țările unde există ‘hibride Syriza’ active, în special în țările sudice: Spania, Portugalia și Italia”, a comentat Dan Luca.

„Să nu uităm că avem în momentul de față 52 de eurodepuțati din 13 țări UE în grupul din Parlamentul European (Stânga Radicală) din care face parte și Syriza. Alexis Tsipras a fost deja un simbol european anul trecut, el fiind nominalizarea partidului politic european din care face parte ca și candidat la Președenția Comisiei Europene, în alegerile primare care au precedat alegerile europene din mai”, a adăugat directorul EurActiv.

Va ieși Grecia din zona euro?

Întrebați dacă Alexis Tsipras va scoate Grecia din zona euro, un scenariu pe care până și Germania l-a alimentat intenționat înainte de alegeri, experții contactați de gândul spun, într-un glas, că nu avem motive să așteptăm la o asemenea rupere: „Nu aș miza pe un Grexit. După o primă întâlnire Tsipras-Merkel, lucrurile se mai echilibrează, în opinia mea”, a prognozat Radu Magdin.

„Nu cred că vom asista la un Grexit și nici că o renegociere profundă cu Troika va avea succes”, a întărit și europarlamentarul Andi Cristea.

Purtătorul de cuvânt al PPE, eurodeputatul Siegfried Mureșan, a mers chiar mai departe: „Spațiul de manevră al Syrizei și al lui Alexis Tsipras cu măsurile economice populiste este zero. Realitatea este că Grecia are o datorie publică de 320 de miliarde de euro și trebuie găsită o soluție pentru a fi plătită. Eu sunt deschis la reeșalonări ale datoriei și eventual chiar la reduceri ale dobânzilor pentru a scădea povara grecilor. Acestea pot fi discutate, însă trebuie consimțământul creditorilor”. Greșeala pe care Alexis Tsipras ar putea să o facă acum ar fi să ia măsuri unilaterale, prin care va pierde „pentru totdeauna” o încredere deja fragilă din partea investitorilor și un sprijin la fel de fragil din partea creditorilor.

„Alexis Tsipras spune că vrea să reducă datoria pentru a reduce povara și pentru a face noi investiții, însă nu poți să tai o datorie pentru a acumula datorii noi. Soluția este să se continue reformele structurale, pentru că, dacă doar tai datoria pentru a cheltui

din nou bani, n-ai rezolvat nimic și atunci Grecia, mai devreme sau mai târziu, va avea din nou aceleași probleme pe care le-a avut și până acum”, a avertizat Mureșan.

Tot despre încredere a vorbit și Doru Franțescu, directorul VoteWatch: „Cel mai periculos lucru care se poate întâmpla este distrugerea încrederii dintre Bruxelles și celalte guverne, pe de-o parte, și noul guvern elen, pe de altă parte. Un asemenea scenariu ar conduce la o reacție în lanț care ar dăuna enorm construcției europene și cetățenilor ei”.

„Un efect de domino care pune în pericol chiar existența Uniunii Europene”

Mai puțin optimist, Aurelian Dochia a avertizat că situația la care s-a ajuns acum în Grecia este „foarte riscantă” și ea poate duce la un „efect de domino” care să amenințe însăși „existența Uniunii Europene”: „Dacă în câteva luni Grecia nu ajunge la o înțelegere cu creditorii și în primul rând cu Germania, ajunge într-o situație de încetare de plăți și atunci lucrurile se complică foarte tare și criza se adâncește foarte mult. Evident că ea nu se limitează numai la Grecia”.

Pe de altă parte, a adăugat Dochia, șansele unei noi înțelegeri cu creditorii europeni trebuie privite și în contextul politic din fiecare țară. „În Germania, apetitul pentru a juca acest joc pe care îl propune Tsipras este foarte scăzut. Mai este un lucru care complică foarte mult discuțiile: dacă creditorii internaționali ar arăta flexibilitatea pe care o cere domnul Tsipras ar crea un precedent și imediat vine în Spania Podemos, unde situația este foarte similară, vin Portugalia, Irlanda, Italia. E un efect de domino și, în condițiile astea, vreau să spun foarte serios, mi se pare este pusă sub pericol chiar existența Uniunii Europene. Fără să mă joc cu vorbele, cred că suntem într-un moment crucial pentru construcția europeană”, a spus Dochia.

Despre Grexit, analistul economic a arătat că vorbim despre costuri prea mari, pentru toată lumea: „Cred că se vor face toate eforturile ca să se evite un asemenea scenariu, care este foarte costisitor pentru toată lumea”.

gândul vă propune să urmăriți o dezbatere Gândul LIVE pe acest subiect – cum văd alegerile din Grecia un cetățean grec, un analist economic și un jurnalist român: