„Capitalele europene au trimis în mod discret emisari la New York pentru a afla intențiile lui Donald Trump. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, care pe 9 noiembrie 2016 i-a transmis un avertisment sec președintelui-ales al SUA, l-a trimis la sfârșitul lunii decembrie în SUA pe unul dintre consilieri, Christoph Heusgen, pentru a se întâlni cu generalul Michael Flynn, viitorul consilier prezidențial pentru Siguranță națională. Președintele Franței, François Hollande, care afirmase că i se făcuse «greață» din cauza campaniei lui Donald Trump, l-a trimis la Washington pe consilierul pentru relații diplomatice, Jacques Audibert. Recent, premierul britanic, Theresa May, a anunțat că se va deplasa la Washington în primăvară pentru a se întâlni cu Donald Trump. Liderii europeni încă nu știu la ce să se aștepte din partea acestui om, lucru deloc surprinzător dat fiind că decizii majore în politica externă sunt anunțate prin Twitter”, notează ziarul The Guardian, avertizând, într-un editorial semnat de Natalie Nougayrède, că „incertitudinea europenilor față de strategia președintelui-ales al SUA va facilita intenția Rusiei de a profita de pe urma sincopelor în solidaritatea la nivelul UE”.
„Suntem în altă lume”, afirma recent un diplomat german, amintind cât de strânsă a fost colaborarea Angelei Merkel cu președintele Barack Obama, pe tema crizei din Ucraina și în alte probleme internaționale.
„Tot ceea ce este șocant și deranjant despre Donald Trump pentru liberalii americani este și mai grav din punctul de vedere al democraților europeni, din cauza preocupărilor asociate contextului geopolitic. Cu Donald Trump care urmează să se instaleze la Casa Albă și Vladimir Putin exprimând malițios satisfacție de la Kremlin, doi politicieni nonliberali cărora le plac jocurile cu miză zero, Europa se află, în mod dramatic, între ciocan și nicovală”, subliniază editorialistul The Guardian.
„Ciocanul este tendința lui Donald Trump de a discredita alianțele și de a manifesta simpatie față de politicienii europeni nonliberali. Nicovala reprezintă așteptările lui Vladimir Putin că va avea mai multe, nu mai puține, oportunități în materie de politică externă în avantajul Rusiei, inclusiv prin reconfigurarea arhitecturii Europei. Ideea că Donald Trump va acorda interes Europei Centrale pentru că soția lui s-a născut în Slovenia este marcată fie de ironie, fie de disperare. Pentru Europa se configurează două pericole. Primul este că principiile pe care s-a construit relația transatlantică, prin Tratatul Nord-Atlantic din 1949, inclusiv angajamentul de a susține democrația, libertățile și statul de drept, ar putea fi anulate. Al doilea este că Europa s-ar putea confrunta cu revenirea sferelor de influență (…)”, avertizează editorialistul Natalie Nougayrède.
În acest context, guvernele țărilor europene se vor grăbi să își garanteze propriile interese, indiferent de impactul asupra țărilor vecine și de viitorul continentului. „Vladimir Putin îi va aștepta cu brațele deschise pe cei care, din admirație ori din teamă, vor vrea să compenseze retragerea strategică a Statelor Unite prin aranjamente cu marele vecin din Est. Îndepărtarea Europei de SUA este un obiectiv pe care Vladimir Putin l-a manifestat de mult timp. O Europă coordonată și puternică este în interesul lui Vladimir Putin doar dacă acest lucru îi este favorabil la nivel ideologic, prin ideile promovate de adepți ai nativismului cultural precum Marine Le Pen, Geert Wilders și Viktor Orbán. Dacă democrația liberală va putea rezista, în principal în Franța și Germania, atunci Putin va încerca să obțină o Europă slabă și divizată”, subliniază cotidianul The Guardian.
„Speranța Germaniei este că Donald Trump va putea fi treptat convins să mențină moștenirea angajamentului față de Europa asumat de Statele Unite de șapte decenii, Franța mizează pe cooperarea în combaterea terorismului, iar Marea Britanie vrea să salveze ce poate din «relația specială» cu SUA, în contextul ieșirii din Uniunea Europeană”, este concluzia editorialistului The Guardian.