Guvernatorul prefecturii Hiroshima: „Interzicerea armelor nucleare nu este un ideal, ci o PRIORITATE pentru supraviețuirea speciei umane”
Guvernatorul prefecturii orașului japonez Hiroshima spune că dezarmarea nucleară trebuie abordată „ca o temă presantă, nu ca un ideal”.
Oficialii japonezi care au aniversat 79 de ani de la bombardarea atomică a orașului Hiroshima și au solicitat liderilor marilor puteri militare să înceteze să se mai bazeze pe armele nucleare, folosite ca „element de descurajare”.
„Interzicerea armelor nucleare nu este un ideal de realizat în viitor. Este o temă presantă și reală pentru care ar trebui să ne angajăm cu disperare în acest moment să o abordăm, deoarece implică un risc iminent pentru supraviețuirea umană”, a spus el.
Armele nucleare ar putea fi folosite din nou
Oficialii din singura țară care a fost bombardată nuclear în istorie mai cer măsuri imediate pentru interzicerea acestora pe fondul riscului declanșării unui război atomic cauzat de conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu și a tensiunilor în creștere în Asia de Est.
Guvernatorul prefecturii Hiroshima, Hidehiko Yuzaki, a spus că națiunile cu arme nucleare și susținătorii descurajării atomice „ignoră în mod deliberat faptul că odată ce oamenii au inventat o armă, au folosit-o fără excepție”.
„Atâta timp cât vor exista arme nucleare, ele vor fi cu siguranță folosite din nou, cândva”, a spus Yuzaki în discursul său la Parcul Memorial al Păcii din Hiroshima.
În prezent, sunt nouă țări care dețin arme nucleare. Statele Unite, Federația Rusă, Republica Populară Chineză, Franța, Marea Britanie sunt primele cinci puteri nucleare care fac parte din Consiliul de Securitate ONU. Mai sunt India, Pakistan, Israel (despre care nu există date oficiale) și Coreea de Nord. Din vara anului 2023, Rusia a amplasat arme nucleare în Belarus. În Belgia, Germania, Italia, Țările de Jos și Turcia sunt stocate arme nucleare americane.
Guvernatorul japonez a mai atras atenția în 2021 despre riscul „teoriei descurajării nucleare”
Hidehiko Yuzaki, născut în prefectura Hiroshima în 1965, a absolvit Universitatea din Tokyo în 1990 și a obținut un MBA de la Universitatea Stanford în 1995. El a câștigat primele alegeri în 2009 și acum este la al treilea mandat de guvernator. În 2021, a vorbit într-un discurs televizat despre tehnologiile care pot amenința societatea umană, precum armele nucleare și a alte arme de distrugere în masă, dar și despre efectele schimbărilor climatice.
„În ciuda faptului că abolirea nucleară este dorința mult așteptată a tuturor supraviețuitorilor exploziei de la Hiroshima, încă există peste 13.000 de arme nucleare în întreaga lume, statele continuând să își modernizeze arsenalul. În plus, dezarmarea nucleară continuă să stagneze, exacerbând și mai mult tensiunile globale”.
Guvernatorul adaugă că prefectura sa a colaborat cu instituții de cercetare din întreaga lume, precum SIPRI și Chatham House. El susține că „teoria descurajării nucleare” are patru consecințe semnificative:
- descurajarea nucleară s-ar baza pe presupunerea că statele sunt entități raționale și că iau decizii logice;
- eficacitatea descurajării nucleare extinse este foarte incertă;
- influența pe care o vor avea noile tehnologii asupra relațiilor internaționale este necunoscută, în special vulnerabilitatea sistemelor de apărare la noile arme (cum ar fi rachetele hipersonice);
- dezvoltarea armelor nucleare cu randament redus a estompat granița dintre armele convenționale și armele nucleare.
Cu alte cuvinte, teoria descurajării nucleare se bazează pe presupuneri neverificabile, a spus guvernatorul, a cărui obiectiv este susținut și de agenda de dezarmare elaborată de secretarul general al ONU, António Guterres, și de Papa Francis.
Bombardarea nucleară a Hiroshimei – scurt istoric
Bomba atomică aruncată de Statele Unite pe Hiroshima pe 6 august 1945 a distrus orașul, ucigând 140.000 de oameni. O a doua bombă aruncată trei zile mai târziu asupra Nagasaki a ucis încă 70.000. Japonia s-a predat pe 15 august, punând capăt al Doilea Război Mondial.
Aproximativ 50.000 de oameni de la ceremonie au păstrat un minut de reculegere cu sunetul unui clopot de pace la ora 8:15, momentul în care o aeronavă americană B-29 a lansat bomba asupra orașului. Au fost eliberați sute de porumbei albi, considerați simbol al păcii.
Prim-ministrul Fumio Kishida, care a participat la ceremonie, a declarat că războaiele și opiniile împărțite fac mai dificilă atingerea obiectivului dezarmării nucleare. Mulți supraviețuitori ai bombardamentelor nucleare s-au îmbolnăvit de cancer după ce au fost expuși la radiații, scrie AP.
Este războiul nuclear iminent?
În 2019, Donald Trump a retras SUA din Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară care a fost semnat de președintele american de atunci, Ronald Reagan, cu liderul Mihai Gorbaciov al Uniunii Sovietice (Federația Rusă) în 1987. În 2018, tot Trump a retras SUA din acordul nuclear cu Iranul, acuzând regimul teocratic de la Teheran că nu a respectat condițiile privind programul nuclear și că a continuat să îmbogățească uraniul în scop militar.
Între 2018 și 2019, administrația Trump a încercat să negocieze cu dictatorul Coreii de Nord Kim Jong-un privind programul armelor nucleare, dar fără succes. Coreea de Nord a reluat testele nucleare și acțiunile ostile împotriva Coreii de Sud.
Cel mai grav este ieșirea Federației Ruse din tratatul New START privind reducerea armelor nucleare strategice, semnat în 2010, între președintele american Barack Obama și președintele rus Dimitri Medvedev. La 21 februarie 2023, Vladimir Putin a suspendat participarea Rusiei la New START ca urmare a implicării Occidentului în apărarea Ucrainei în fața invaziei ruse. Cu toate acestea, Rusia nu s-a retras din tratat și a clarificat că va continua să-l respecte până la expirarea acestuia din 5 februarie 2026.
.
Citește și:
6 AUGUST, calendarul zilei: Hiroshima este distrusă de bomba atomică