Guvernul britanic, acuzat că ar fi privatizat Poșta la un preț cu până la 50% prea mic

Compania națională de poștă din Marea Britaine, Royal Mail, a fost evaluată în această vară de unele bănci de investiții la până la 5 miliarde lire sterline, cu 50% mai mult față de valoarea rezultată în urma ofertei publice derulată săptămâna trecută, potrivit Financial Times.

Cel puțin două bănci de investiții au recomandat guvernului un preț maxim de 500 pence pe acțiune în timpul procesului de selectare a intermediarilor operațiunii. Nici una dintre aceste bănci nu s-a numărat printre câștigătorii licitației.

Mai mulți oficiali guvernamentali au declarat, potrivit FT, că prețurile propuse de băncile de investiții au fost foarte diferite, unele plasându-se sub intervalul de 260-330 pence din prospectul ofertei publice. Aceleași surse spun că prețurile mai mari au fost recomandate de bănci „prost informate” în ceea ce privește situația Royal Mail.

Guvernul a mandatat patru bănci să se ocupe de pregătirea și subscrierea ofertei, respectiv Goldman Sachs (SUA), Barclays (Marea Britanie), Bank of America Merrill Lynch (SUA) și UBS (Elveția). Primele trei sunt încă de anul trecut consilieri ai CEO-ului Royal Mail, Moya Greene, și s-au ocupat de evaluarea apetitului investitorilor pentru oferta publică. UBS a consiliat guvernul britanic cu privire la pachetul majoritar de acțiuni deținut la compania de poștă.

Acțiunile compainei au fost flotate pe bursă la un preț inițial de 330 pence, nivelul maxim din prospect. Guvernul a vândut un pachet de 60% din acțiunile companiei.

La numai o săptămână după ofertă, acțiunile Royal Mail au crescut pe bursă cu peste 50%, depășind pragul de 500 pence, una dintre cele mai de succes listări derulate vreodată în Europa.

Informațiile privind prețurile propuse de bănci vor alimenta tensiunile generate în jurul privatizării Poștei din Marea Britanie. Parlamentarii britanici vor audia în luna noiembrie reprezentanții băncii de investiții Lazard, consilierul independent al guvernului în această operațiune.

Partidul Laburist, aflat în opoziție, a lansat dezbaterea criticând dur guvernul că ar fi privatizat la un preț prea mic unul dintre cele mai importante active ale statului.

Surse bancare citate de FT susțin că prețurile propuse de bănci în timpul procesului de selecție a intermediarilor sunt de multe ori mai ridicate față de valoarea finală la care se realizează operațiunea. Aceiași bancheri precizează însă că acest „obicei” nu poate explica distanța uriașă de la 330 pence la 500 pence, deoarece în cazul companiilor mari această diferență nu depășește 20%.

Bancherii au adăugat că apetitul investitorilor pentru oferte publice inițiale s-a îmbunătățit față situația din această vară, în special în cazul companiilor bine văzute, precum Royal Mail.

Alți bancheri sugerează că evaluările atribuite de bănci au avut o natură „foarte speculativă”, având în vedere că nu au avut la bază cele mai recente date privind situația financiară a companiei.

Ministrul pentru mediul de afaceri, Vince Cable, respinge acuzațiile într-o scrisoare către o comisie parlamentară.

„Valoarea banului a fost un pilon central al strategiei noastre în pregătirea vânzării de acțiuni printr-o ofertă publică inițială. Valorificarea banilor nu ține numai de nivelul veniturilor câștigate în prima zi”, a scris oficialul, potrivit FT.

Cable a precizat că intervalul 260-330 pence (care implică o evaluare a compainei la 2,6 miliarde – 3,3 miliarde lire sterline) a fost recomandat de Goldman Sachs și UBS, coordonatori globali ai ofertei, și avizat de Lazard din poziția de consilier independent.

Potrivit The Telegraph, Cable a apărat operațiunea argumentând că cererea din partea investitorilor nu era suficient de ridicată pentru a justifica un preț mai mare de 330 pence pe acțiune, parțial din cauza riscului unor acțiuni sindicale.

Oferta dedicată investitorilor instituționali a fost suprasubscrisă de 20 de ori în cadrul listării Royal Mail. O sursă bancară precizează pentru FT că un fond de hedging ar fi fost încurajat de către una dintre băncile care au intermediat oferta să solicite „de 20 de ori mai multe acțiuni decât dorește de fapt să cumpere”.