„Activitățile de forare din largul Alaskăi au loc după cele mai înalte standarde de siguranță, protejare a mediului și capacitate de reacție în situații de urgență”, a declarat Brian Salerno, director al biroului pentru siguranță și preotecție a mediului din Departamentul de Interne.
Planurile de forare ale Shell în Oceanul Arctic au fost aprobat în luna mai, condiționat, dar compania a mai avut nevoie de mai multe alte aprobări. Shell are timp până la sfârșitul lunii septembrie să foreze în regiune, înainte de activitățile să fie îngreunate de îngheț, potrivit unui purtător de cuvânt.
Grupurile ecologiste au condamnat decizia autorităților americane, argumentând că este contrară angajamentului public al președintelui Obama de a combate schimbările climatice și de a susține mai mult exploatarea resurselor de energie regenerabilă.
Dacă Shell va descoperi petrol și gaze în Oceanul Arctic, va avea nevoie de noi autorizații pentru a extrage resursele, procese care ar putea necesita cel puțin 10 ani.
Shell a încercat să foreze în Oceanul Arctic din 2007, dar nu a reușit să facă acest lucru. O tentativă de acest fel a eșuat în 2012, din cauza vremii nefavorabile și a problemelor tehnice.
Grupul anglo-olandez intenționează să investează în acest an 1 miliard de dolari în proiectul arctic, pe lângă 7 miliarde de dolari cheltuite deja în ultimii 8 ani.
Nicio companie energetică nu forează în prezent în porțiunea americană a Oceanului Arctic. ConocoPhillips și Statoil dețin la rândul loc concesiuni în Oceanul Arctic, dar cele două companii nu au planuri imediate de a fora în regiune.
Potrivit datelor din 2011 ale Departamentului de Interne, rezervele de petrol recuperabile din mările arctice Beaufort și Ciukci se ridică la 22 de miliarde de barili. Statele Unite produc în prezent circa 9,5 milioane de barili de petrol pe zi.