Hassan Rohani promite schimbările dorite de populație

Președintele iranian ales Hassan  Rohani susține luni prima sa conferință de presă, însă el a promis deja că alegerea sa va produce „schimbări” în toate domeniile în Iran, după opt ani de putere conservatoare, relatează AFP.

Cu toate acestea, nimeni să nu se aștepte ca „totul să se rezolve într-o singură noapte”, a subliniat Rohani, un religios moderat ales vineri în funcția de președinte al Iranului.

Așteptările populației sunt enorme, mai ales în vederea îmbunătățirii situației economice a unei țări afectate de sancțiuni internaționale impuse din cauza programului nuclear.

Marile linii ale programului său au fost dezvăluite, și anume negocierile cu marile puteri pentru „a reduce presiunea”, un cabinet compus din moderați și tehnocrați, ajutor pentru cei mai defavorizați.

În dosarul nuclear, „Rohani va utiliza experiența sa în diplomație pentru a reduce presiunea sancțiunilor prin negocieri” cu marile puteri, a declarat Mohammad-Bagher Nobakht, consilierul său economic, citat luni de presă.

Marile puteri și Israelul suspectează Iranul că vrea să se doteze cu bomba atomică sub acoperirea programului său nuclear civil, ceea ce Teheranul dezminte.

Iranul și Grupul 5+1 (Statele Unite, Franța, Marea Britanie, Rusia, China și Germania) nu au ajuns la un acord, în pofida mai multor serii de negocieri. Statele Unite și Uniunea Europeană au adoptat sancțiuni care afectează, în special, domeniile petrolier și bancar, provocând o gravă criză economică cu o inflație de depășește 30%, o depreciere a monedei iraniene de aproape 70% și o rată a șomajului de 12%.

Țările occidentale și Rusia au salutat alegerea lui Rohani, iar Washingtonul s-a declarat pregătit să „coopereze în privința problemei nucleare” cu președintele iranian. Numai Israelul a arătat rezerve, cerând comunității internaționale să mențină presiunea asupra Iranului, cu scopul de a-l obliga să-și înceteze activitățile nucleare.

Rohani, numit „șeicul diplomat”, a fost înscărcinat cu negocierile nucleare în perioada 2003-2005, în timpul președinției reformatorului Mohammad Khatami. În acea perioadă, Iranul a acceptat suspendarea îmbogățirii uraniului, în urma unor negocieri purtate cu troika europeană (Franța, Marea Britanie și Germania).

Fostul ministru britanic de Externe Jack Straw, l-a calificat drept un „diplomat și om politic foarte experimentat”.

Dar „nu trebuie să ce ceară prea multe și prea repede de la Rohani”, a avertizat un diplomat străin de la Teheran, intervievat de AFP. Fostul președinte moderat Akbar Hashemi Rafsandjani este mai imaginativ. El a amintit duminică faptul că „ploaia, când cade cu exagerare, crează torenți, însă, în cazul în care cade cu moderație, ea schimbă atât perspectiva, cât și realitatea naturii”.

Președintele ales a solicitat recunoașterea „drepturilor” Iranului în domeniul nuclear pentru a obține ceva în contrapondere de la Teheran, cu scopul de a ieși din impas.

Potrivit lui Nobakht, care ar urma să facă parte din următorul guvern, „Rohani va integra în cabinetul său reformatori, conservatori moderați, centriști sau persoane apolitice”.

Mohammad Reza Aref, candidatul reformator care s-a retras din cursa prezidențială în favoarea lui Rohani și a facilitat victoria acestuia, va obține, la rândul său, o funcție. „Noi sperăm să putem utiliza competențele sale”, a spus Nobakht, răspunzând unei întrebări formulate de către alegătorii care au sărbătorit sâmbătă victoria lui Rohani.

Președintele Parlamentului, conservatorul Ali Larijani, i-a cerut luni lui Rohani să folosească „oameni competenți și experimentați pentru a rezolva probleme țării”, promițând „ajutor și cooperare din partea Parlamentului”, potrivit agenției Isna.

În cele din urmă, în domeniul economic, Nobakht a afirmat că următorul guvern va aboli ajutoarele directe acordate celor mai bogați pentru a le transfera populației mai defavorizate.

În cadrul planului de eliminare a subvențiilor la produse energetice, apă și pâine, Guvernul iranian acordă lunar fiecărui cetățean 455.000 de riali (18,5 dolari americani la cursul oficial).

„Noi avem 3,5 milioane de șomeri. Dacă încetăm să oferim aceste alocații celor mai bogați, putem crește de patru ori alocațiile șomerilor”, a declarat Nobakht.

„Dreptatea socială vrea așa ceva. Păturile favorizate nu au nevoie de acest ajutor, ci au nevoie de siguranță și stabilitate pentru investițiile lor”, a spus el.