Prima pagină » Știri externe » Imigranții care se aventurează pe mare în mâinile traficanților au șanse mici, dar mai mari decât ale celor care rămân în urmă

Imigranții care se aventurează pe mare în mâinile traficanților au șanse mici, dar mai mari decât ale celor care rămân în urmă

Refugiații și imigranții din Libia se confruntă cu violuri, tortură și răpiri pentru răscumpărare, precum și cu o exploatare susținută din partea angajatorilor, cu persecuție religioasă și alte abuzuri din partea grupărilor armate, afirmă Amnesty International într-un raport publicat luni.

„Condițiile îngrozitoare pentru imigranți, împreună cu ilegalitățile și conflictele armate care devastează țara, arată clar cât de periculoasă este viața în Libia în prezent. Fără perspective legale de a scăpa și a fi în siguranță, ei sunt obligați să își pună viețile în mâinile traficanților care îi abuzează și îi atacă fără milă”, a declarat Philip Luther, directorul Amnesty International pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

„Comunitatea internațională a stat și s-a uitat cum Libia a căzut pradă haosului de la încheierea campaniei militare NATO în 2011, permițând efectiv milițiilor și grupărilor armate să ia amploare. Liderii mondial au o responsabilitate și trebuie să se pregătească pentru a face față consecințelor, incusiv un număr mai mare de refugiați și imigranți care fug din calea conflictului și a abuzurilor din Libia. Solicitanții de azil și imigranții sunt printre cele mai vulnerabile persoane din Libia și solicitările lor nu trebuie ignorate”, a adăugat el.

Ani la rând, Libia a fost atât țară de destinație cât și de tranzit pentru refugiații și imigranții care fug din calea sărăciei, a conflictelor sau persecuțiilor în Africa subsahariană și Orientul Mijlociu. Mulți vin în Libia sperând să ajungă în Europa. Dar creșterea nivelului criminalității și amenințarea reprezentată de grupările armate exacerbează riscurile cu care se confruntă, determinând comunități de imigranți stabilite de ani buni în Libia să plece cu bărcile spre Europa. Abuzurile din centrele pentru imigranți, unde mii de imigranți și refugiați, inclusiv copii, se confruntă cu detenția pe termen nedifinit în condiții deplorabile sunt un alt motiv pentru care unii vor să plece.

Cu puține rute viabile pe uscat pentru a ajunge în Europa, refugiații sirieni sunt printre cei care călătoresc în Libia pentru a traversa apoi Mediterana către țărmurile europene.

La un summit special organizat la Bruxelles luna trecută, Consiliul European și-a anunțat planurile de a-și spori resursele pentru operațiunile de căutare și salvare din Marea Mediterană. Consiliul European a anunțat, de asemenea, planuri pentru intensificarea eforturilor de identificare, capturare și distrugere a vaselor înainte ca ele să fie folosite de traficanți. Aceste măsuri urmează să fie discutate luni la întâlnirea dintre șefa diplomației UE, Federica Mogherini, și Consiliul de Securitate al ONU. Dacă vor fi implementate, aceste măsuri vor face ca mii de imigranți și refugiați să rămână blocați în zona de conflict. „Introducerea unor măsuri de combatere a traficanților fără oferirea unor rute alternative sigure pentru persoanele disperate să fugă de conflictul din Libia, nu va rezolva problema imigranților și refugiaților”, a declarat Luther.

Egiptul și Tunisia au consolidat, de asemenea, restricțiile la granițe, temându-se de un aflux de persoane din Libia, lăsând imigranții și refugiații ale căror pașapoarte au fost deseori furate sau confiscate de traficanți, grupări criminale sau angajatorii libieni fără posibilitatea de a ieși din țară, cu excepția periculoaselor călătorii pe mare către Europa.

Imigranții și refugiații creștini din Libia sunt supuși unui risc crescut de abuzuri din partea grupărilor armate care își impun propria interpretare a legii islamice. Persoane din Nigeria, Eritrea, Etiopia și Egipt au fost răpite, torturate, ucise și hărțuite din cauza religiei lor.

Imigranții și refugiații se confruntă cu abuzuri pe tot parcursul călătoriei din vestul și estul Africii către coasta libiană. Imigranții și refugiații subsaharieni, inclusiv copii neînsoțiți, au fost răpiți pentru răscumpărare. În timpul captivității, ei au fost supuși torturii și relelelor tratamente pentru a obliga familiile să plătească răscumărare.

Citește și