În ceea ce privește Grecia, FMI se pregătește de ce e mai rău: „Ar fi o prostie din partea oricui celui care nu ar fi îngrijorat în acest moment”
This browser does not support the video element.
Cele mai mari bănci din Grecia, respectiv National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus Bank și Eurobank Ergasias, au prezențe importante în România, Bulgaria, Macedonia, Albania și Serbia.
„Suntem în dialog cu toate aceste țări. Discutăm despre planurile de protecție pe care le au, ce măsuri pot lua”, a declarat Jorg Decressin, director adjunct al departamentului pentru Europa al FMI, relatează MarketWatch.
În cadrul discuțiilor, FMI a cerut autorităților naționale de reglementare să se asigure că subsidiarele băncilor elene dețin suficiente active pe care le pot oferi în schimbul finanțării de urgență din partea băncilor centrale, în cazul în care finanțarea de la băncile mamă ar fi oprită pe neașteptate, și dacă fondurile de asigurare a depozitelor sunt suficiente, a arătat Decressin.
„Ar fi o prostie din partea oricui celui care nu ar fi îngrijorat în acest moment”, a spus oficialul FMI.
Oficialii europeni nu se așteaptă la un acord la reuniunea de luni a miniștrilor de Finanțe din zona euro, ceea ce înseamnă că băncile elene vor continua să fie dependente de lichiditățile relativ scumpe puse la dispoziție de banca centrală elenă în cadrul programului ELA, de finanțare de urgență, al BCE.
Grecia speră să obțină un acord rapid pentru primirea ultimei tranșe – de 7,2 miliarde de euro – din împrumutul total de 240 de miliarde de euro.
Guvernul Greciei a semnalat, joi, că va continua să ignore solicitările creditorilor internaționali de a diminua cuantumul pensiilor și a facilita disponibilizările, condiții esențiale în negocierile pentru prelungirea planului de asistență financiară. În pofida eforturilor președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de a-l convinge pe premierul de centru-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, să reformeze sistemul pensiilor și să modifice condiții pe piața muncii, Guvernul elen a anunțat că nu va face concesii. „Nu trebuie să existe așteptări din partea creditorilor că Guvernul Greciei va face vreun pas înapoi. Când sunt negocieri, ambele părți fac concesii”, a declarat Gabriel Sakellaridis, reprezentantul Executivului de la Atena.
Izolată pe piețele financiare, Grecia ar putea rămâne fără fonduri pentru plata salariilor bugetarilor și a pensiilor, existând riscul de a intra în faliment și de a fi nevoită să părăsească zona euro. În contextul promisiunilor privind depășirea austerității, Guvernul de la Atena, condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, nu a putut ajunge la un acord cu creditorii internaționali pentru primirea unor fonduri de urgență suplimentare. Actualul program de asistență financiară în valoare de 240 de miliarde de euro oferit de CE/BCE/FMI expiră la sfârșitul lunii iunie.
Banca Centrală Europeană (BCE) a suplimentat, miercuri, fondurile de urgență destinate băncilor din Grecia cu 2 miliarde de euro, până la nivelul de 78,9 miliarde euro. Cu toate acestea, creditorii europeni au exprimat scepticism în legătură cu perspectivele unui acord rapid cu Grecia în următoarele zile, în contextul în care negocierile cu Atena stagnează de câteva luni. „De la ultima reuniune a Eurogrupului s-au înregistrat unele progrese în negocieri „, a declarat președintele instituției, Jeroen Dijsselbloem. „Cu toate acestea, numeroase probleme trebuie soluționate, este necesară aprofundare, detalii, astfel că nu va exista niciun acord luni. Trebuie să fim realiști”, a adăugat Dijsselbloem, referindu-se la viitoarea ședință a miniștrilor de Finanțe ai statelor din zona euro.
Guvernul grec condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras caută fonduri pentru plata salariilor și a pensiilor, precum și pentru achitarea unei rate de aproape 1 miliard de euro către FMI, în prima jumătate a lunii mai. Miniștrii de Finanțe din zona euro nu au ajuns la un acord pentru deblocarea ajutorului destinat Greciei, în lipsa unui plan complet de reforme din partea autorităților de la Atena. Alexis Tsipras a semnalat că ar putea consulta populația, prin referendum, dacă să aprobe un acord cu creditorii care nu ar respecta angajamentul din campanie, de a pune capăt austerității.