După Statele Unite, Franța și Marea Britanie au furnizat cele mai multe ajutoare financiare și militare pentru Ucraina de la începerea invaziei ruse la scară largă din februarie 2022.
La un moment dat, Emmanuel Macron era dispus să trimită trupe combatante în Ucraina, într-un război direct cu armata rusă invadatoare.
Iar fostul premier conservator Boris Johnson spune că ar lupta de partea armatei britanice dacă țara sa ar intra într-un război direct cu Rusia.
Franța a furnizat Ucrainei arme în valoare de 1,6 miliarde de euro între 2014 și 2020. Din 2021, Franța a contribuit cu 3 miliarde de euro. Din februarie 2022, Macron a furnizat Ucrainei fonduri de aproape 700 milioane de euro și a antrenat 6.000 de soldați ucraineni.
Francezii le-au donat ucrainenilor rachete de croazieră SCALP EGs, sisteme de apărare antiaeriană SAMP/T, mai multe avioane de luptă Dassault Mirage 2000-5, lansatoare de rachete LRU MLRS, piese de artilerie CAESAR, sute de vehicule blindate pentru transport, lansatoare de rachete portabile Mistral, rachete antitanc MILAN și Javelin, sute de drone pentru recunoaștere Delair.
Marea Britanie i-a furnizat Ucrainei 14 tancuri Challenger 2, vehicule de luptă blindate FV107 Scimitar, sute de vehicule de transport și de luptă, zeci de piese de artilerie și lansatoare de rachete, rachete de croazieră Storm Shadow, echipamente electronice militare, peste 20 de nave amfibie, mii de drone, sisteme radar, rachete Brimstone, rachete portabile antitanc Javelin și NLAW, milioane de gloanțe și de arme de foc , zeci de mii de echipamente, medicamente, provizii, inclusiv dispozitive pentru vedere pe timp de noapte și detectoare de mine.
Marea Britanie a antrenat zeci de mii de soldați ucraineni din 2015 până în 2023. Guvernele premierilor conservatori David Cameron, Theresa May, Boris Johnson, Liz Truss și Rishi Sunak a finanțat Ucraina cu peste 12 miliarde de lire sterline din 2014 încoace.
Editorialistul Ned Temko de la CS Monitor scrie că se produc schimbări semnificative în Europa, aproape la scara de acum 7-8 ani. În 2016, majoritatea votanților din Marea Britanie a decis să scoată regatul din Uniunea Europeană. Un an mai târziu, a fost declanșată o „revoluție liberală” de către victoria unui politician necunoscut, Emmanuel Macron, la alegerile prezidențiale din Franța.
În mai 2024, Rishi Sunak a convocat organizarea alegerilor parlamentare mai devreme decât era de așteptat. Motivul invocat ar fi fost popularitatea în scădere după ultimele sondaje. După rezultatele catastrofale de la alegerile europarlamentare de pe 9 iunie 2024, Macron a dizolvat Adunarea Națională și a convocat organizarea alegerilor legislative tot în iulie 2024.
Între 4 și 7 iulie 2024, editorialistul scrie că „suntem la câteva zile distanță de un alt tip de alegeri care ar putea produce schimbări semnificative în cele mai puternice țări europene, de altfel, ambele fiind puteri nucleare.
„Alegeri de tip Comeuppance” (o pedeapsă sau soartă pentru cineva care o merită), așa sunt denumite de editorialist. El scrie că alegătorii britanici sunt gata să-i dea o doză de mustrare fulgerătoare Partidului Conservator al Marii Britanii, arhitecților Brexit-ului. Dar și alegătorii din Franța sunt gata să-l pedepsească pe Macron și partidul său liberal de centru.
Lucru care s-a și întâmplat: Rishi Sunak a declarat în ultimul său discurs în calitate de premier că „poporul britanic i-a transmis un semnal clar că guvernul trebuie schimbat, iar el trebuie să demisioneze din toate funcțiile de conducere:
„V-am auzit furia, dezamăgirea, îmi asum răspunderea pentru această înfrângere”.
În Franța, după rezultatele devastatoare de pe 9 iunie de la alegerile europarlamentare, Macron a dizolvat Adunarea Națională și a convocat alegerile parlamentare anticipate, programate tot pentru luna iulie.
Partidul Adunarea Națională (RN) de extrema dreaptă a câștigat primul tur al alegerilor anticipate parlamentare din Franța cu 34%, urmat de alianța stângii – Noul Front Popular cu 28,5% și de blocul prezidențial Ensemble cu 20-23%.
Emmanuel Macron a cerut duminică o „mare uniune democrată şi republicană” în cel de-al doilea tur al alegerilor legislative din Franța , în fața pericolului din partea extremismului politic. Mai multe publicații susțin că naționalistul Jordan Bardella are șanse mari să ajungă premierul Franței.
Noul guvern laburist condus de premierul Sir Keir Starmer susține că va ajuta în continuare Ucraina în fața invaziei rusești, dar și că este gata să lucreze cu noul premier francez, indiferent că acesta va fi de extrema dreaptă.
Potrivit SkyNews, noul premier a spus: „Nu cred că afectează intenția generală pe care o avem, aceea de a negocia un acord mai bun cu UE”.
Sir Keir Starmer a spus că ar fi dispus să colaboreze cu partidul de extremă dreaptă a lui Marine Le Pen dacă va câștiga alegerile din Franța. El a spus că dacă Emmanuel Macron va fi forțat să numească primul guvern de extrema dreaptă din istoria democratică a Franței, ar fi „o lecție” pentru progresiști, care trebuie să răspundă mai bine alegătorilor nemulțumiți.
„Voi lucra cu orice guvern din Europa și din întreaga lume dacă suntem aleși pentru a servi țara. Pentru mine, asta înseamnă o guvernare serioasă”.
Se așteaptă că alegerile parlamentare să schimbe radical peisajul politic din Marea Britanie și Franța. Sub noua conducere, Londra va continua să ajute Kievul. Dar nu și Parisul. Marine Le Pen și Jordan Bardella spun că partidul lor nu va mai finanța și înarma Ucraina la nivelul pe care l-au făcut guvernele anterioare conduse de premierii Jean Castex, Elisabeth Borne și Gabriel Attal.
Pe de altă parte, Jordan Bardella a promis că nu va permite ca Ucraina să fie absorbită de „imperialismul rus”, potrivit France24. Marea Britanie și Franța sunt membri cheie ai alianței transatlantice NATO și este improbabil să se producă schimbări drastice. Oricum, Macron va rămâne președinte până în 2027, chiar dacă partidul său liberal a ajuns în opoziție după alegerile în două tururi din 30 iunie și 7 iulie. Pe 18 iulie, Marea Britanie va găzdui o întâlnire a liderilor europeni, războiul din Ucraina fiind prima dintre temele de discuție din agenda conferinței.
Editorialistul Ned Temko conchide că alegerile cu adevărat decisive pentru viitorul Ucrainei vor fi în noiembrie 2024 și este de așteptat ca republicanul naționalist Donald Trump să se întoarcă la Casa Albă.
Citește și: