În vizită la Moscova, Titus Corlățean îi liniștește pe ruși: Scutul antirachetă nu este în niciun caz îndreptat împotriva Rusiei

Ministrul român de Externe, Titus Corlățean, aflat în vizită la Moscova, a acordat un amplu interviu publicat luni de agenția rusă Interfax, în care a încercat să tempereze temerile Rusiei cu privire la scutul antirachetă și „românizarea” Republicii Moldova, scrie Mediafax.

Corlățean a explicat că interceptorii ce urmează să fie amplasați în România, în cadrul scutului american antirachetă, nu vor avea încărcătură nucleară, putând fi folosiți doar pentru legitimă apărare.

În calitate de „stat european și membru al Alianței Nord-Atlantice, România, împreună cu comunitatea internațională, urmărește dezvoltarea (…) oportunităților legate de rachetele baltistice”, având în vedere faptul că „Europa este situată într-o zonă de posibile acțiuni „.

POLITICĂ Ilie Bolojan va anunța un nou ministru al Educației abia în 2026, anunță surse Gândul

23:17

EXTERNE Traficul de droguri, lovit din nou în Pacificul de Est: SUA distruge două ambarcațiuni ale traficanților și suplimentează prezența militară în Caraibe

23:16

„Această abordare este un răspuns responsabil și pașnic”, iar „interceptorii care vor fi amplasați în România nu vor avea încărcătură nucleară”, ci „pot fi folosiți doar pentru legitimă apărare și în linie cu normele internaționale și Carta ONU”, a subliniat el, în acest interviu publicat în pagina electronică a Interfax.

„Sistemele SUA și NATO nu sunt în niciun caz îndreptate împotriva Rusiei”, a adăugat ministrul român de Externe.

Referindu-se la garanțiile cerute de Rusia, el a evocat faptul că „cele mai solide garanții au fost deja prezentate de Alianță și au fost incluse în Declarația summitului NATO la Chicago”, iar partea română este interesată și are „speranțe mari în cooperarea NATO-Rusia în acest domeniu pe bază de reciprocitate și transparență”.

Întrebat despre stadiul actual al relațiilor dintre România și Rusia, Corlățean a declarat că, „din păcate, acestea s-au dezvoltat neuniform în ultimii ani”.

„Mi se pare corect și cinstit să recunosc faptul că, uneori, pozițiile noastre nu coincid cu privire la anumite aspecte”, însă „pe parcursul anului trecut, au început să se vadă tendințe pozitive în planul cooperării economice, interparlamentar, cultural, precum și de îmbunătățire a cadrului legal, care ar putea fi un bun punct de plecare pentru a aprofunda cooperarea româno-rusă în perioada următoare”, a subliniat Corlățean, adăugând: „avem o serie de proiecte concrete care ar putea contribui la dialogul bilateral”. Acestea vor fi discutate cu Lavrov la Moscova.

Un alt subiect abordat a fost Republica Moldova și evoluția acestei țări, care trezește la Moscova temeri în legătură cu o perspectivă de „românizare”, conform Interfax.

„Consider că este total greșit să se vorbească despre «românizarea» Republicii Moldova, în condițiile în care avem o istorie, cultură, tradiții comune cu majoritatea populației acestei țări, vorbim aceeași limbă – româna. În plus, discuțiile referitoare la identitatea Republicii Moldova trebuie abordate cu atenție, într-un mod echilibrat și având disponiblitatea de a asculta opiniile specialiștilor – istoricilor, lingviștilor și academicienilor”, a spus șeful diplomației de la București.

Totodată, Titus Corlățean a menționat relevanța procesului de modernizare a Republicii Moldova, evocând un anumit „numitor comun” al acestei țări cu România.

„Aș spune că la ora actuală e mai important acel proces prin care trece Republica Moldova – proces de transformare și modernizare profundă, în sens democratic, european. (…) Acest proces are loc și în România, dar, desigur, la alt nivel și cu alt ritm. În felul acesta putem spune că România și Republica Moldova au un numitor comun – transformările politice și la nivelul societății, legate de integrarea europeană”, a afirmat el.

„În ceea ce ne privește, poziția noastră față de Republica Moldova constă în susținerea integrării europene, ținând cont de voința politică în acest sens din partea Chișinăului (și …) despre alegerea liberă a populației Republicii Moldova”, iar,”indiferent cum va fi această alegere, avem cu toții obligația să respectăm această opțiune”, a adăugat el.

„Iată încă un motiv pentru care nu trebuie să se vorbească de «românizare»”, a conchis Corlățean.

Titus Corlățean a subliniat, de asemenea, că este în favoarea abolirii regimului de vize dintre cele două țări și consolidării dialogului cultural și diplomatic.

„În ceea ce privește abolirea regimului de vize în viitorul apropiat, o asemenea decizie poate fi luată doar cu acordul tuturor statelor membre Uniunii Europene. Susținem o asemenea abordare”, a afirmat el.

„De asemenea, sperăm că un instrument practic pentru a consolida dialogul pe linia cooperării culturale și diplomației publice ar putea fi sărbătorirea, în 2013, a zece ani de la semnarea tratatului politic de bază și 135 de ani de la stabilirea relațiilor între țările noastre”, a declarat ministrul român de Externe.

Vizita oficială la Moscova a ministrului român de Externe, Titus Corlățean, are loc în perioada 8-10 iulie, deplasarea fiind efectuată la invitația omologului său rus, Serghei Lavrov, potrivit MAE.

Gaidau Ion, [email protected]