Incertitudini în privința noului papă, cu o zi înainte de începerea Conclavului

Cardinalii s-au reunit luni pentru ultima „Congregație Generală”, după care se vor închide, marți, în Conclav în vederea alegerii următorului papă, asupra căruia zvonurile și previziunile circulă din plin, fără ca unul dintre nume să întrunească un consens, relatează AFP.

Marți după-amiaza, atunci când ușile Capelei Sixtine se vor închide, ca începe primul tur al scrutinului, care ar putea oferi avantaj pentru unul dintre principalii „favoriți”, citați în ultimele zile, și anume cardinalul de Milano, Angelo Scola, cardinalul de Sao Paolo, Odilo Scherer, sau cardinalul din Quebec, Marc Ouellet.

Sau, dimpotrivă, ar putea apărea blocajul, în prezența unui număr egal de voturi și insufient pentru a atinge pragul necesar de alegători. În acest caz, jocul va fi deschis „outsiderilor”. Printre ei se regăsesc arhiepiscopul de Boston, Sean O’Malley, cardinalul ungar, Peter Erdö, austriacul Christoph Schönborn sau mexicanul Francesco Robles Ortega.

VIDEO Ion Cristoiu: „Ilie Bolojan este mult mai bun să fie președinte decât Nicușor Dan”

00:00

MARIUS TUCĂ SHOW Ion Cristoiu: „Iohannis, la presiunea celor din stradă, a organizat un referendum ca Guvernul să nu mai dea OUG-uri pe justiție”

23:15

În vederea alegerii celui de-al 266-lea papă din istorie, sunt necesare faimoasele 77 de voturi, adică două treimi din sufragiile colegiului format din 115 alegători.

Luni, cardinalii vor încheia „Congregațiile Generale”, reuniuni pregătitoare Conclavului, în care fiecare poate interveni pentru a evoca anumite probleme și pentru a defini profilul dorit.

Încă de la început, cu o săptămână în urmă, s-au ridicat întrebări cu privire la maniera de îmbunătățire a guvernării Bisericii.

Luni după-amiază, personalul care asigură servirea și logistica părinților din Conclav va depune jurământul să nu dezvăluie nimic, altfel fiind vizați de pedeapsa excomunicării.

Cei aproximativ 5.000 de reprezentanți media prezenți în Piața Sfântul Petru transmit din ce în ce mai multe emisiuni speciale, discută între ei, căutând să povestească mici anecdote despre fostele conclavuri, în lipsa unei informații relavante.

Cardinalii au oficiat mese, duminică, la Roma. Ei nu au furnizat nicio informație, în pofida insistenței presei.

Angelo Scola, care era primul, luni, pe lista scurtă și care ar putea să restituie Biserica Universală italienilor, după o perioadă intermediară poloneză și germană de 35 de ani, a celebrat o mesă în Biserica Sfinților Apostoli, în centrul Romei.

„Dă-ne un păstor sfânt care să construiască Biserica”, a spus el în timpul predicii, punând accent pe credibilitatea „mărturisirii”.

Acest arhiepiscop conservator, apărător al familiei tradiționale, foarte apropiat de Benedict al XVI-lea, dar deschis către lume – el conduce o fundație și o revistă, Oasis, dedicată dialogului cu islamul -, și-a manifestat dorința ca viitorul papă „să meargă pe urmele marilor papi din ultimii 150 de ani” și să asigure continuitatea.

Cardinalul de Boston, Sean O’Malley, cunoscut pentru acțiunea sa energică împotriva pedofiliei, a lansat, de asemenea, un îndemn la purificare prin mărturisire.

„Oamenii părăsesc Biserica din numeroase motive, ignoranță, experiențe negative, scandaluri, mediocritate spirituală”, a spus el în cursul predicii.

Cardinalul Scherer a fost urmat de zeci de jurnaliști și fotografi, dar nu a dezvăluit nimic, eschivându-se să ofere răspunsuri la întrebări cu privire la candidatura sa.

Scherer, în vârstă de 63 de ani, un bărbat energic și un administrator bun al imensei sale dioceze – cea mai mare de pe continentul latino-american – și care a lucrat timp de șapte ani pentru Congregația Episcopilor, la Roma, ar fi preferatul vechii gărzi ai Curiei formate în jurul cardinalului Giovanni Battista Re.

La rândul său, cardinalul Ouellet a celebrat o mesă duminică, la Roma. El a prezidat, sub Benedict al XVI-lea, Congregația Episcopilor (un post sensibil și esențial) și a lucrat timp îndelungat în America Latină.

Conservator în privința refomei moravurilor, intrasigent cu privire la conținutul credinței, combativ pe terenul justiției sociale, el are un profil de tip „ratzingerian”.