Atunci când ai ”în coastă” Federația Rusă e ca și cum ai fi în apropierea unui urs aflat în hibernare. Fiecare pas pe care îl faci reprezintă un pericol iminent, iar acest pericol poate fi cu atât mai mare în cazul în care ”ursul” nu doarme, ci… pândește. Chiar dacă anexarea Crimeei de către Federația Rusă a stârnit un val de proteste, la nivel internațional, Vladimir Putin și-a consolidat, permanent, poziția, iar ultimele evenimente – inclusiv referendumul – îl prezintă drept Președintele Rusiei până în anul 2036.
Se vorbește, din ce în ce mai des, despre o adevărată ”influență malignă” a Rusiei, cu atât mai mult cu cât ocuparea teritoriilor Ucrainei de către armata rusă și anexarea lor la Federație trebuie ”credibilizată”, ”argumentată” și, firește, ”legitimizată” în fața opiniei publice mondiale.
Referendumul din Rusia – desfășurat între 25 iunie și 1 iulie – a fost o altă mutare strategică a Țarului de la Kremlin. Consolidarea puterii și, mai ales, păstrarea puterii pe termen cât mai lung (sunt analiști care susțin că este vorba despre o perioadă de timp ”nelimitată”, tot ceea ce contează fiind interesele lui Putin), sunt puncte de reper fundamentale pe agenda de lucru a Kremlinului.
În astfel de condiții, Rusia a trecut, din nou, ”la atac”, iar cei vizați au fost rezidenții din teritoriile ocupate ale regiunilor Donețk și Lugansk (ORDLO), plus Crimeea. Iar planurile Federației Ruse au culminat cu tentativa de a emite ilicit pașapoarte rusești pentru acești rezidenți. Scopul final era acela de a-i determina pe aceștia să voteze la Referendumul lui Putin și să contribuie, astfel, la implementarea unei noi ordini constituționale pe care Țarul a pregătit-o de mai multă vreme.
”Voi spune absolut sincer acum: Dacă această schimbare constituțională nu va avea loc, în doi ani – și vă spun asta din propria experiență – în loc de o muncă normală și constantă la diferite niveluri de putere toată lumea va începe să caute în jur posibili succesori”
Vladimir Putin
Faptul că, printr-un astfel de demers, este încălcată suveranitatea Ucrainei nu are absolut nicio relevanță pentru regimul de la Kremlin, prioritară fiind transformarea ocupării ilegale a teritoriilor Ucrainei într-una perfect legală și ” bine argumentată”. Principiul ”scopul scuză mijloacele” este, după cum s-a putut constata în repetate rânduri, unul dintre cele mai savurate la Kremlin.
Tentativele Rusiei de a determina cetățenii non-ruși din Donbas să voteze face ca acest referendum să fie ilegitim în viziunea comunității internaționale. De altfel, un grup pro-Kremlin a înregistrat pensionarii ruși pe portalul mos.ru și le-a emis… SIM carduri cu stimulente financiare pentru a-i motiva să voteze pentru referendumul propus.
Referendumul rus s-a desfășurat chiar în plină criză medicală indusă de noul coronavirus, periclitând sănătatea a mii de oameni. Numai că Vladimir Putin nu a renunțat la idee, așa cum nu a renunțat nici la extravaganta paradă militară. Autoritățile ruse se tem de un declin pe termen lung al ratingului economic în contextul măsurilor de carantină și posibilității apariției unui al ”doilea val” al pandemiei în toamnă-iarnă.
Situația epidemiologică complexă din țară a creat oportunități adiționale pentru autorități în influențarea rezultatului referendumului. Scopul principal al Referendumului a fost extinderea mandatului prezidențial al lui Vladimir Putin după anul 2024. Toate celelalte modificări constituționale vizate prin Referendumul lui Putin reprezintă, de bună seamă, doar o acoperire pentru acest obiectiv final. Cu un referendum garantat în favoarea lui, Vladimir Putin și cercul său de apropiați vor deține pârghiile puterii pe un termen indefinit.
Potrivit modificărilor, Constituţia Rusiei va avea prioritate juridică faţă de legislaţia internaţională. Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului, va aproba numirea în funcţie a prim-ministrului, spre deosebire de situaţia actuală, în care era necesară doar acceptarea nominalizării propuse de preşedintele ţării.
Căsătoriile vor fi permise doar între un bărbat şi o femeie, iar pensiile vor fi indexate constant, potrivit noilor prevederi constituţionale. Limba rusă va fi menţionată clar ca limbă naţională.
Unul dintre principalii opozanți ai lui Vladimir Putin, Alexei Navalnîi, a respins ideea referendumului, pe care îl descrie ca fiind o mișcare populistă care să îi permită liderului de la Kremlin să fie „președinte pe viață”. El a spus recent pe o rețea socială că propunerile lui Putin reprezintă „o încălcare a Constituției, o lovitură de stat”.
Propunerile privind reformarea Constituției includ, printre altele, o „resetare” a numărului de mandate de președinte deținute deja de Putin, permițându-i acestuia să candideze încă de două ori. În cazul în care Putin ar câștiga încă de două ori alegerile prezidențiale, el ar urma să rămână președinte până în 2036.