Comisia Europeană a decis, joi, să trimită scrisori de punere în întârziere tuturor statelor membre ale Uniunii Europene (cu excepţia Ciprului şi Marii Britanii), din cauza nerespectării anumitor dispoziţii ale Regulamentului privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale, în particular în ceea ce priveşte obligaţiile de notificare şi aplicarea mecanismului de solidaritate.
Regulamentul (UE) 2017/1938 stabileşte cerinţe de prevenire şi reacţie la întreruperile potenţiale ale aprovizionării cu gaze în UE. În acest scop, este esenţial să existe planuri de acţiune preventivă şi planuri de urgenţă, precum şi acorduri de solidaritate clare între statele membre. Comisia monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a acestor obligaţii la nivel naţional, potrivit unui, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Statele membre vizate şi Marea Britanie au la dispoziţie patru luni pentru a răspunde Comisiei. După cum se prevede în Acordul de retragere, pe parcursul perioadei de tranziţie, legislaţia UE continuă să se aplice integral Regatului Unit. În caz contrar, Comisia poate decide să le trimită avize motivate.
Această scrisoare de punere în întârziere reprezintă primul pas în procedura formală de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
REGULAMENTUL (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2017
(31) Prezentul regulament stabilește standarde de siguranță a furnizării suficient de armonizate și care acoperă cel puțin situațiile de tipul celei din ianuarie 2009, când a fost întreruptă furnizarea de gaze din Rusia. Respectivele standarde țin cont de diferențele dintre statele membre, de obligațiile de asigurare a serviciului public și de măsurile de protecție a clienților, astfel cum sunt menționate la articolul 3 din Directiva 2009/73/CE.
(38) Astfel cum s-a demonstrat cu ocazia exercițiului în cadrul căruia s-a efectuat testul de rezistență din octombrie 2014, este nevoie de solidaritate pentru a garanta siguranța furnizării de gaze în Uniune. Aceasta dispersează efectele în mod mai uniform și limitează efectele globale ale unor perturbări grave. Mecanismul de solidaritateeste conceput pentru a face față unor situații extreme în care, într-un stat membru, este amenințată furnizarea către clienții protejați în virtutea principiului solidarității, furnizare considerată o nevoie de bază și o prioritate necesară.
Ajutorul de solidaritate asigură cooperarea cu statele membre mai vulnerabile. Totodată, ajutorul de solidaritate este o măsură de ultimă instanță care intervine numai în situații de urgență și numai în condiții stricte. Prin urmare, în cazul în care se declară o situație de urgență într-un stat membru, ar trebui aplicată o abordare treptată și proporționată pentru a garanta siguranța furnizării de gaze. Statul membru care a declarat situația de urgență ar trebui, în primul rând, să pună în aplicare, cu precădere, toate măsurile de urgență prevăzute în planul său de urgență, în vederea asigurării furnizării de gaze către clienții săi protejați în virtutea principiului solidarității.
În același timp, toate statele membre care au introdus un standard în materie de furnizare de gaze pe o durată mai mare ar trebui să îl reducă temporar la nivelul standardului de furnizare normală, în vederea sporirii gradului de lichiditate a pieței gazelor, pentru eventualitatea în care statul membru care a declarat situația de urgență indică faptul că sunt necesare acțiuni transfrontaliere. În cazul în care cele două seturi de măsuri nu reușesc să asigure furnizarea necesarului, statele membre direct conectate ar trebui să adopte măsuri de solidaritate pentru a asigura furnizarea de gaze către clienții protejați în virtutea principiului solidarității din statul membru care se confruntă cu situația de urgență, la solicitarea statului membru respectiv.