Insomniile lui Vladimir Putin. Criza din Belarus, protestele anti-Moscova ale ”Rusiei Albe” și alegerile regionale din luna septembrie (ANALIZĂ)

În pofida faptului că Vladimir Putin și-a construit imaginea unui ”jucător” neobosit care anticipează, cu lejeritate, mutările adversarilor și plusează de fiecare dată când se simte ”încolțit”, analiștii politici sunt de părere că ”invincibilul” lider de la Kremlin nu este atât de liniștit precum vrea să pară.

În luna septembrie vor avea loc alegeri regionale în Rusia, asta în vreme ce economia țării se află în declin, iar nivelul de trai al rușilor a scăzut dramatic. Însă Vladimir Putin a tras ”sforile” exact atunci când trebuia, asigurându-și fotoliul de președinte pentru încă o perioadă lungă de timp. Scepticii susțin că poate fi numit deja ”un președinte pe viață”, chiar el declarând, la un moment dat, că Rusia are probleme mai importante de rezolvat, iar prioritară nu ar trebui să fie căutarea unui ”nou președinte”.

În acest context social și politic ”tulburat” de pandemie – Rusia fiind considerată una dintre țările care nu au știut să gestioneze criza medicală a coronavirusului -, au mai apărut și unele probleme ”de moment” pe care Vladimir Putin nu le poate trece cu vederea.

EXTERNE Donald Trump a vorbit la telefon cu copiii, în așteptarea lui Moș Crăciun: „Ce vreți să vă aducă Moșul?”

00:23

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Lumea lui Soroș e foarte puternică în continuare pe teritoriul Americii”

23:00

Criza din Belarus și axa ”Putin-Lukașenko”

Criza din Belarus este departe de a fi încheiată, intervențiile în forță ale autorităților atârnând ca o piatră de moară la piciorul unei ”democrații” care – așa cum se mai spune – strălucește, însă lipsește (aproape) cu desăvârșire. Aliat strategic și partener stabil al Belarusului, Rusia nu digeră atât de ușor protestele declanșate de opoziție, iar declarațiile belicoase ale președintelui Aleksandr Lukașenko nu fac altceva decât să pună paie pe foc.

Lukaşenko – aflat, de peste două decenii, la conducerea țării – a acuzat NATO că ”încearcă să divizeze ţara şi să instaleze un nou preşedinte la Minsk”. De asemenea, președintele din Belarus a mai afirmat, plusând precum ”aliatul” Putin, că trupele din Polonia şi Lituania se pregătesc să îşi mute forţele armate spre graniţa de vest a ţării, ceea ce a dus la reacții vehemente din partea liderilor acestora.  ”Acestea stârnesc situaţia din ţara noastră, încearcă să răstoarne regimul”, a spus Lukaşenko, potrivit informațiilor transmise de mediafax.ro.

Acuzațiile grave lansate în spațiul public de Aleksandr Lukaşenko i-au determinat și pe oficialii NATO să reacționeze cu rapiditate. Nu există o amenințare pentru Belarus, s-a transmis, iar poziția NATO este doar una ”defensivă”.

”NATO nu reprezintă nicio amenintare pentru Belarus şi nicio altă ţară şi nu are nicio acumulare militară în regiune. Postura noastră este strict defensivă”

Oficiali NATO

Evident, situația cel puțin complicată din Belarus rămâne un punct important pe agenda zilnică a lui Vladimir Putin, cu atât mai mult cu cât acesta l-a asigurat pe Aleksandr Lukașenko că Rusia poate oferi, în orice moment, și sprijin militar.

Însă nu trebuie eliminată nici ipoteza de lucru conform căreia Aleksandr Lukașenko ar putea fi, până la urmă, îndepărtat de la putere, asta doar în momentul în care excesele sale îl vor înfuria, totuși, pe Țarul de la Kremlin.

Protestele din ”Rusia Albă”

Despre”Rusia Albă” se vorbește arareori în mass-media. Numai că, în această perioadă, chiar înainte de alegerile regionale din septembrie, au loc proteste neașteptate. La Habarovsk, în Extremul Orient al Rusiei, la 9.000 km depărtare de Belarus, se protestează împotriva Moscovei, în traducere liberă fiind vorba despre proteste împotriva lui Vladimir Putin.

Guvernatorul din regiune a fost înlăturat de Moscova, totul pe fondul unor acuzații legate de presupuse infracțiuni, iar respectivul pare foarte apropiat, acum, de tabăra care îl contestă, cu vehemență, pe Putin. Protestatarii din Habarovsk susțin că se poate face chiar o paralelă între protestele din Belarus și cele din ”Rusia Albă”, punctul forte fiind dorința comună de a participa la ”alegeri cinstite”.

”Văd paralele dintre Belarus și Habarovsk. Nu pentru că suntem toți protestatari, ci pentru că suntem uniți de același lucru: dreptul de a vota și de a participa la alegeri cinstite”, a spus un protestatar din Habarovsk.

Este evident, în urma unei astfel de declarații – dată sub protecția anonimatului, ce-i drept – că și referendumul organizat de Vladimir Putin în plină pandemie a coronavirusului a fost și este privit cu suspiciune, iar în ceea ce privește alegerile din Belarus semnele de întrebare sunt din ce în ce mai numeroase, Lukașenko fiind acuzat, public, că a fraudat alegerile prezidențiale pentru a-și asigura încă un mandat.

Vladimir Putin, Benjamin Netanyahu și bombardamentele israeliene din Siria

Vladimir Putin mută din nou, acum, vorbind la telefon cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu. Ordinea de zi a cuprins bombardamentele efectuate de Israel în Siria – un alt subiect sensibil pentru președintele rus, dar observatorii atenți sunt de părere că Putin a aprobat, tacit, bombardamentele -, dar și criza coronavirusului, plus… problemele regionale.

Potrivit informațiilor furnizate de timesofisrael.com, Benjamin Netanyahu a afirmat că a fost vorba despre asigurarea libertății de acțiune a forțelor aeriene israeliene.

„Am vorbit (n.red. – cu Vladimir Putin) despre Siria și despre asigurarea libertății de acțiune a forțelor aeriene. Acest lucru este foarte important pentru securitatea Israelului”, a spus premierul israelian.

De partea cealaltă, Kremlinul a transmis, sec, că Netanyahu și Putin ”au remarcat un interes reciproc în continuarea coordonării în sectorul sirian, pentru a combate terorismul internațional”.

În ceea ce privește criza coronvirusului și cursa pentru descoperirea cât mai rapidă a unui vaccin-minune, Putin și Netanyahu nu au ascuns intenția de a ”coopera” nu numai în ceea ce privește combaterea răspândirii infecției cu noul coronavirus, ci și în ”cercetare clinică și producția de vaccinuri”.

Tabla de șah mondială se află într-o continuă mișcare, iar fiecare mutare efectuată de liderii lumii are efecte pe termen lung. Dar, așa cum se întâmplă de fiecare dată când jocul se mută în plan geopolitic, există și mutări ”de culise” care sunt cu atât mai greu de descifrat.