Operațiune fără precedent. Interpol încearcă să afle cine sunt cele 22 de femei UCISE în Europa și neidentificate până acum

Poliția din trei țări europene solicită ajutor pentru identificarea a 22 de femei ucise ale căror nume rămân un mister. Cadavrele au fost găsite în Olanda, Belgia și Germania între 1976 și 2019

O crimă nerezolvată a unei femei în Amsterdam, găsită într-un coș de gunoi într-un râu, a declanșat mișcarea Interpolului. Este pentru prima dată când grupul internațional de poliție face publică o listă a unor cadavre neidentificate.

Așa-numitele notificări negre, lansate ca parte a campaniei cunoscute sub numele de Operațiunea „Identify Me”, sunt difuzate în mod normal doar în interiorul rețelei Interpol de forțe de poliție din întreaga lume.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Femeia găsită în coșul de gunoi din Amsterdam în 1999 fusese împușcată în cap și în piept.

Detectivul criminalist Carina Van Leeuwen a încercat să rezolve misterul atunci când s-a alăturat primei echipe care s-a ocupat de caz, catalogat drept „rece”, în 2005, scrie BBC.

Poliția olandeză spune că un caz devine de obicei „rece” atunci când rămâne deschis și nerezolvat după aproximativ trei ani.

După ce a epuizat toate pistele, ea și un coleg au contactat poliția din Germania și Belgia și au aflat despre multe alte cazuri posibile de crimă cu victime femei neidentificate.

Cadavru neidentificat / Sursa foto: BBC

„Dacă nu ai un nume, nu ai o poveste. Ești doar un număr”

Cele trei țări au întocmit o listă cu 22 de cazuri pe care se străduiau să le rezolve și au cerut Interpolului să publice detaliile legate de victime. Poliția belgiană a prezentat șapte cazuri, Germania șase și Olanda alte nouă.

Majoritatea victimelor aveau vârste cuprinse între 15 și 30 de ani. Fără să le cunoască numele sau cine este criminalul, poliția spune că este dificil de stabilit circumstanțele exacte ale morții lor.

Lista completă – disponibilă pe site-ul Interpol – include detalii despre femei, fotografii cu posibile articole de identificare precum îmbrăcăminte, bijuterii și tatuaje și, în unele cazuri, noi reconstrucții faciale.

Carina van Leeuwen spune că găsirea răspunsurilor în astfel de cazuri este vitală. „Dacă nu ai un nume, nu ai o poveste. Ești doar un număr. Și nimeni nu este un număr”, explică ea.

În Olanda, aproape toate cadavrele neidentificate ale femeilor par a fi cazuri de crimă.

În acea parte a Europei, oamenii pot circula foarte ușor între țări, deoarece există granițe deschise.

Creșterea migrației globale și a traficului de ființe umane a dus la faptul că mai multe persoane sunt date dispărute în afara granițelor lor naționale, spune dr. Susan Hitchin, coordonatorul unității ADN a Interpol.

Acest lucru poate face identificarea victimelor mai dificilă, iar femeile sunt „afectate în mod disproporționat de violența bazată pe gen, inclusiv violența domestică, agresiunea sexuală și traficul de persoane”, spune ea.

„Această operațiune își propune să redea acestor femei numele lor”.

Cum a fost găsită prima victimă

Cadavrul femeii găsite în coșul de gunoi se află acum într-un cimitir din centrul Amsterdamului. Mormântul ei este ascuns aproape de o linie de tren și în spatele șirurilor de morminte cu inscripții personalizate și flori proaspăt tăiate.

Ea se află într-o zonă pentru cei ale căror nume nu sunt cunoscute. Acolo, există plăcuțe pe care stau scrise cuvintele „decedat neidentificat”.

Femeia a fost găsită de un localnic, Jan Meijer, care a ieșit cu barca pentru a lua coșul de gunoi pe care vecinul său îl zărise plutind în râul care curge lângă casa lui, la marginea capitalei olandeze. Dar, în momentul în care a agățat coșul de gunoi de barcă, a observat că era mai greu decât se așteptase și, pe măsură ce ieșea la suprafață mai mult, simțea „ceva îngrozitor”.

În calitate de pompier, Jan mai fusese în preajma cadavrelor și înainte. La o inspecție mai atentă, a observat că acel coș de gunoi fusese sigilat cu mai multe cuie. L-a urcat pe puntea bărcii lui și a chemat poliția.

Când coșul de gunoi a fost deschis, ofițerii au găsit pungi cu praf de spălat stivuite deasupra. Au întors coșul cu susul în jos și un cadavru a căzut pe podea. Una dintre mâini era parțial învelită în beton.

Un ofițer care a fost de față la întreaga operațiune a povestit că trupul era gri și părea o „sculptură de nisip”. Era imposibil să-ți dai seama dacă persoana respectivă era bărbat sau femeie, spunea el.

Ancheta de la acea vreme a stabilit că femeia avea probabil peste 20 de ani și era „parțial vest-european și parțial asiatic”. Investigațiile criminalistice mai recente, folosind analize izotopice, au restrâns regiunea în care s-ar fi născut victima la Olanda, Germania, Luxemburg sau Belgia.

„Totul are legătură cu mâncarea pe care o mâncați și cu apa pe care o beți, dar și cu aerul pe care îl respirați”, spune van Leeuwen despre tehnica folosită în acest caz.

În săptămânile care au urmat descoperirii cadavrului, poliția a făcut publice detalii legate de îmbrăcămintea și mărimea ei de pantofi, dar nu au putut să o identifice. Pantofii ei de culoare închisă, cu șireturi, cu talpă creponată, nu erau în picioare, ci fuseseră puși la gunoi împreună cu trupul ei.

Acum, odată cu acțiunea Interpol, au fost făcute publice noi detalii despre acest prim caz. Tânăra purta un ceas de culoare aurie la încheietura mâinii drepte, iar în coșul de gunoi a fost găsită și o geantă cu imprimeu din piele de șarpe.

În coșul de gunoi au fost găsite și haine bărbătești – polițiștii consideră că au aparținut făptuitorului. Acestea includ o jachetă cu un simbol circular roșu cusut pe ea. Eforturile de identificare a simbolului nu au dus nicăieri, însă.

Niciun suspect nu a fost vreodată chestionat sau arestat în legătură cu acest caz, iar o explozie inițială de interes din mass-media s-a evaporat curând.

„Aveau pe cineva căruia îi era dor de ei”

Când detectivul Carina van Leeuwen a vizitat pentru prima dată mormântul victimei în 2007 pentru a exhuma rămășițele, ea s-a simțit șocată și întristată de ideea că oamenii cădeau în obscuritate în urma morții.

Proprietarul cimitirului l-a întrebat pe detectiv ce plănuiește să facă cu „toți ceilalți”. Atunci și-a dat seama de amploarea problemei cu cadavrele neidentificate. Identificarea morților a devenit specialitatea ei și a continuat să identifice 41 de persoane care au murit din diverse cauze.

Toate cadavrele pe care le-a identificat aveau un lucru în comun. „Oricât de mult a durat pentru a le identifica, toți aveau pe cineva căruia i-a fost dor de ei”, spune ea.

„Chiar dacă au trecut 25 de ani, oamenii sunt foarte fericiți că au ceva pe care să-l îngroape și la care să-și aducă omagiu”.

Detectiv Carina van Leeuwe / Sursa foto: BBC

Operațiunea „Identify Me”

Doar patru dintre cadavrele identificate cu ajutorul detectivului erau oameni din Olanda, motiv pentru care crede că este extrem de importantă colaborarea cu forțele de poliție din afara frontierelor și o conștientizare mai mare din partea publicului.

Unul dintre cazurile operațiunii „Identify Me” este o femeie găsită în Belgia cu un tatuaj distinctiv al unei flori negre cu frunze verzi, care are mesajul „R’NICK” dedesubt.

A fost găsită întinsă lângă un grătar, într-un râu din Anvers în 1992. Poliția a spus că a fost ucisă violent, dar nu i-a descoperit niciodată numele.

Tatuajul uneia dintre victime / Sursa foto: Poliția belgiana via BBC

Într-un alt caz din 2002, cadavrul unei femei a fost găsit într-un club de navigație din orașul german Bremen, învelit într-un covor și legat cu sfoară. Interpolul spune că speră că emiterea listei publice a acestor notificări negre va ajuta la reîmprospătarea amintirilor și va încuraja oamenii să prezinte orice informații pe care le-ar putea avea.

„Poate că vor recunoaște un cercel sau un articol de îmbrăcăminte care a fost găsit pe femeia neidentificată”, spune doctorul Susan Hitchin, de la Interpol.

În unele dintre cele 22 de cazuri, forțele de poliție folosesc tehnologie care nu era disponibilă la momentul în care au fost găsite cadavrele, pentru a le spori șansele de identificare. O nouă reconstrucție facială a femeii din coșul de gunoi din Amsterdam a fost realizată de doctorul Christopher Rynn, un artist criminalist din Scoția. Își amintește că a văzut fotografiile post mortem originale ale femeii când era student și imaginile l-au urmărit întreaga viață. El speră că noua imagine, produsă folosind un software avansat de computer pentru a reconstrui fața din jurul craniului, va ajuta la descoperirea de noi piste.

Carina van Leeuwen spune că, deși și-ar dori să rezolve cazul și să-l găsească pe criminal, pentru ea „totul este despre identitatea [femeii], pentru a o da înapoi familiei”. Mai spune că „nu va renunța niciodată” la femeia din coș sau la celelalte cazuri pe care îi investighează.

„Ești o persoană, ai un nume, ai o istorie și istoria trebuie spusă până la sfârșit, chiar dacă finalul este tragic și oribil”, afirmă ea.

Autor

Otilia Serescu

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și ... vezi toate articolele