Norvegia va proceda la o eradicare a unor disfuncționalități grave în cadrul instituțiilor sale, scoase la iveală de către masacrul comis de extremistul de dreapta Anders Behring Breivik, condamnat la 21 de ani de închisoare, Parlamentul urmând să se reunească în acest sens marți, relatează AFP.
Pronunțând vineri pedeapsa maximă de 21 de ani de închisoare, cu posibilitatea prelungirii, împotriva extremistului de dreapta pentru uciderea a 77 de persoane anul trecut, justiția norvegiană a închis acest capitol dureros.
„Niciodată cuvântul ușurare nu a fost pronunțat atât de des într-un tribunal ca după verdictul de ieri (vineri)”, nota sâmbătă un editorialist de la Aftenposten, un ziar de referință în Norvegia.
Este un sentiment împărtășit de către supraviețuitorii carnagiului de pe Insula Utoya, unde Breivik a deschis focul asupra participanților la o tabără de vară a Tineretului Laburist, omorând 69 de persoane. Anterior, el a detonat o bombă lângă sediul Guvernului, la Oslo, omorând alte opt persoane.
„Acest rahat s-a terminat. Acum poate să înceapă viața”, rezuma Ingrid Nymoen, într-un mesaj postat pe Twitter.
Ușurarea este cu atât mai mare, cu cât verdictul a rămas, după toate aparențele definitv, acuzarea și apărarea renunțând să facă apel.
Însă, odată ce procesul cu valențele sale cathartice s-a încheiat, Norvegia – o țară de tradiție liberală, până într-acolo încât uneori este naivă, afirmă unele spirite critice – trebuie acum să vizeze faliile care au apărut cu ocazia crimelor comise de către Breivik.
O Comisie independentă creată de către premierul Jens Stoltenberg a criticat extrem de dur reacția autorităților față de atacuri, apreciind că atentatul cu bombă de la Oslo ar fi putut să fie evitat, iar Breivik ar fi putut să fie arestat anterior.
Raportul Comisiei, publicat la 13 august, a antrenat demisia șefului poliției norvegiene.
El a denunțat o formă de apatie până la cel mai înalt nivel al statului, care a împiedicat punerea în aplicare a unei decizii adoptate în 2004 privind închiderea parțială a circulației rutiere în cartierul în care se află sediile ministerelor.
O asemenea incompetență i-a permis lui Breivik să parcheze o camionetă, la bordul căreia se afla o bombă artizanală de aproape o tonă, la poalele blocului-turn de 17 etaje în care se află biroului premierului.
În ziua următoare publicării raportului, tabloidul Verdens Gang (VG), care deține cel mai important tiraj în presa norvegiană, îl îndemna pe premierul Stoltenberg să își asume responsabilitatea și să demisioneze.
Chiar dacă o vastă majoritate a norvegienilor sunt de părere că liderul laburist trebuie să rămână în post, apelul și ecoul acestuia au un efect negativ cu un an înainte de alegerile legislative, al căror rezultat este foarte nesigur pentru Guvern.
Jens Stoltenberg se va adresa marți, la solicitarea sa, Parlamentului, care își va întrerupe vacanța de vară pentru a se reuni într-o sesiune extraordinară.
Reuniunea are ca scop să tragă învățămintele criticilor formulate de către Comisie, în special cu privire la dezorganizarea de care au dat dovadă forțele de ordine, care a costat vieți, potrivit unora, pe 22 iulie 2011.
Opoziția de dreapta nu a exclus să depună ulterior o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. O asemenea inițiativă va rămâne, însă, simbolică, având în vedere faptul că coaliția de centru-stânga aflată la putere dispune, în prezent, în Parlament, de majoritatea necesară pentru a guverna.
Un proces de reflecție urmează, totodată, să fie angajat asupra rolului jucat de psihiatrie în cadrul procesului, asupra importanței și metodelor acesteia.
Procesul lui Breivik a dat naștere, într-adevăr, unei abundențe de diagnostice divergente – s-a vorbit inclusiv despre un adevărat „campionat al Norvegiei la psihiatrie” – care au relevat că această disciplină nu este o știință exactă și care au obținut încrederea norvegienilor.