Prima pagină » Știri externe » IRAN vs ISRAEL: Scenarii de război regional în Orientul Mijlociu

IRAN vs ISRAEL: Scenarii de război regional în Orientul Mijlociu

IRAN vs ISRAEL: Scenarii de război regional în Orientul Mijlociu

Israel se pregătește pentru un atac masiv din partea Iranului în următoarele 24-48 ore. Oficialii americani susțin că iranienii vor lovi teritoriul israelian și nu consulate sau ambasade din afara țării. 

Atacul iranian asupra Israelului ar putea varia de la bombardamente cu drone și rachete de rază medie sau incursiuni ale unor trupe terestre intermediare (miliții irakiene și siriene pro-Iran, forțe palestiniene Hamas și Hezbollah).

Atacul de 1 aprilie care a înfuriat Iranul

Pe 1 aprilie 2024, avioanele de luptă F-35 ale Israelului au bombardat consulatul Iranului din Damasc. Au rezultat 16 persoane ucise (7 soldați din Corpul Gărzii Revoluționare Islamice, 5 milițieni, 1 luptător Hezbollah, 1 consilier iranian, 2 civili). Printre militari, a fost ucis și un comandant superior iranian al forțelor Quds, generalul de brigadă Mohammad Reza Zahedi.  El era o figură importantă în relațiile dintre Iran și Hezbollah.

Clădirea a fost lovită de șase rachete trase de avioanele israeliene F-35 de fabricație americană.  Ambasadorul iranian și familia sa au scăpat nevătămați. Dar reacția iranienilor a fost furioasă.  Mii de protestatari iranieni au fluturat steaguri palestiniene și iraniene în Teheran, Tabriz și Isfahan. Au cerut răzbunare.

În Israel, șapte ambasade au fost evacuate. Serviciile de informații din SUA anticipează un atac semnificativ al Iranului împotriva Israelului până la finalul acestei săptămâni. Ali Khamenei, Liderul Suprem al Iranului, a promis un răspuns dur. Atacul israelian asupra consulatului iranian a fost condamnat de Siria, Kuweit, Liban, Oman, Pakistan, Qatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Federația Rusă, Republica Populară Chineză. Națiunile Unite și Liga Arabă.  Statele Unite au anunțat că nu au nicio implicare în atacul de la 1 aprilie, Uniunea Europeană și-a exprimat îngrijorarea. Marea Britanie a solicitat Iranului să nu escaladeze tensiunile din Orientul Mijlociu.

Israel și Statele Unite anticipează un atac dur

Israel a amenințat că va riposta dur la rândul său în cazul unui atac iranian. Israelul ar ptuiea lansa un atac asupra infrastructurii iraniene, inclusiv centralele nucleare ar putea fi vizate.  Israelul a dus un atac de amploare în 2022 asupra unei baze din vestul Iranului. Acolo erau depozitate drone de atac.  În urma atacului, oameni de știință iranieni au fost uciși.

Pe 10 aprilie 2024, în timpul ceremoniei de rugăciune Eid al-Fitr din Teheran, Ali Khamenei și-a reiterat jurământul de răzbunare împotriva Israelului pentru uciderea personalului iranian de la consulatul din Damas. Generalul Michael Kurilla, șeful Comandamentului Central al SUA, a vizitat Israelul joi pentru consultări cu ministrul Apărării Yoav Gallant și alți oficiali pentru a discuta despre amenințarea unui atac iranian.  Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a subliniat sprijinul SUA pentru Israel în timpul unei convorbiri cu ministrul Apărării, Yoav Gallant. El spune că Washingtonul va fi alături de Ierusalim împotriva amenințărilor venite de la Teheran. Iran a amenințat că va „pedepsi” Israelul și a avertizat SUA să stea deoparte. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, susține că amenințările Iranului sunt reale și credibile, iar președintele Joe Biden este ținut la curent cu noile informații.

Potrivit unui raport, atacul Iranului ar putea consta în bombardamente cu 100 drone. Iranul ar putea lansa zeci de rachete chiar azi și ar putea viza ținte militare din interiorul Israelului. Teheranul ar putea opta pentru o lovitură la scară mai mică pentru a evita o escaladare dramatică, scrie Times of Israel. Israelul este în alertă maximă pe fondul multiplelor amenințări.  Potrivit Bloomberg, Israelul se poate apăra împotriva unui bombardament iranian. Țara dispune de cunoscutul sistem de apărare antiaeriană Iron Dome care poate intercepta mii de rachete de rază scurtă.

 

Washington DC și Ierusalim, „umăr la umăr”

Ministrul israelian al Apărării Yoav Gallant și comandantul comandamentului central al SUA, generalul Erik Kurilla, au discutat vineri despre pregătirile pentru un potențial atac iranian asupra Israelului. 

După întâlnire, Gallant l-a numit pe Kurilla drept „un adevărat prieten al Israelului” și i-a mulțumit pentru sprijinul acordat țării sale: „Inamicii noștri cred că pot despărți Israelul și Statele Unite, dar ei ne unesc și ne întăresc legăturile. Stăm umăr la umăr”. 

Ministrul Apărării a spus că Israelul este „pregătit să ne apărăm pe sol și în aer” și va răspunde „în strânsă cooperare cu partenerii noștri”. Departamentul de Apărare al SUA a anunțat că va muta  active suplimentare în regiunea Orientului Mijlociu. Mișcarea este să susțină eforturile regionale de descurajare și să sporească protecția forțelor americane. SUA nu anticipează că Iranul sau grupările aliate vor ataca forțele americane ca parte a represaliilor sale, dar mută activele pentru orice eventualitate.

Cele două țări sunt în relații tensionate de aproape două decenii

În 2006, Mahmod Ahmadinjad, președintele Iranului între 2005 și 2013, a făcut declarații belicoase la adresa Israelului. El a spus că Iranul nu recunoaște Israelul ca stat și că este un „regim sionist” care ocupă Palestina și a negat Holocaustul.  El a solicitat lumii arabe să elimine „regimul sionist”. Guvernul israelian l-a acuzat pe președinte de antisemitism. De asemenea, premierul Benjamin Netanyahu a avertizat în discursul său de la ONU că programul nuclear iranian progresează și a acuzat Teheranul că dezvoltă arme nucleare menite pentru distrugerea Israelului.

Iranul, prin interpuși ca Qasem Soleimani, general iranian și comandant al forțelor Quds, a instruit, finanțat și înarmat trupele mișcărilor palestiniene Hezbollah și Hamas.  Qasem Soleimani a fost ucis într-un atac cu dronă la ordinul președintelui american Donald Trump, pe 3 ianuarie 2020. Generalul se afla la un aeroport din Irak, furnizând sprijin milițiilor irakiene pro-iraniene care se află în conflict cu forțele americane.

Iran are un program nuclear din anii 1950, dar din 2002 au fost raportate activități nucleare nedeclarate după o investigație făcută de AIEA. AIEA a raportat că Iranul a efectuat experimente pentru proeictarea unei bombe nucleare.  Teheranul a negat acuzațiile și susține că programul nuclear are scopuri pașnice. În octombrie 2023, AIEA a raportat că Iranul a mărit stocul de uraniu de peste 20 ori peste limita JCPOA convenită în 2015.

Armata israeliană. Sursa Foto: Hepta

Armata israeliană. Sursa Foto: Hepta

Bugetul de apărare și dimensiunea armatelor – comparații

Pentru 2024, ministerul Apărării a solicitat Parlamentului un buget total de 562 de miliarde de șekeli, cu 51 miliarde (aproximativ 8 miliarde $) mai mulți decât în 2023. Bugetul a crescut în contextul războiului cu Hamas în Fâșia Gaza. Alte 10 miliarde de șekeli au fost propuse pentru evacuarea a 120.000 de persoane din zonele de frontieră. Bugetul pentru apărare ar ajunge la aproximativ echivalentul a 20 miliarde de dolari.

Regimul din Iran a alocat echivalentul a 2,65 miliarde de dolari pentru îmbunătățirea infrastructurii de apărare din noiembrie 2023. De asemenea, au crescut cheltuielile pentru exportul de petrol cu încă 5 miliarde de dolari. Acesta ar avea bugetul echivalent cu 14 miliarde de dolari. Iranul are în prezent o armată de trupe terestre alcătuită din 587.000 de militari, 30.000 de lucrători și piloți din rândul forțelor aviatice, 20.000 în flota navală și 17.000 în apărarea antiaeriană + 200.000 rezerviști. Cheltuielile pentru armată sunt de 1,84 miliarde de dolari în 2024.  Toți bărbații sunt obligați să efectueze stagiul militar timp de 18 – 24 luni. Ultimul război major purtat de Iran a fost între anii 1980 și 1988, cu Irakul condus de Saddam Hussein.

Israel are 169.000 de soldați activi, 465.000 de rezerviști, serviciul militar obligatoriu pentru bărbați și femei de la 17 ani și buget de 24,3 miliarde de dolari pentru întreținerea armatei potrivit rapoartelor din 2021. Țara este antrenată constant în războaie din 1948, având sprijin din partea Statelor Unite.

Armata iraniană. Sursa Foto: Hepta

Armata iraniană. Sursa Foto: Hepta

 

Echipamente militare: tancuri și avioane

Israelul are 490 de tancuri Merkava, 1.360 de vehicule blindate pentru transport, 650 tunuri autopropulsate, 150 lansatoare de rachete și peste 2.000 de piese de artilerie remorcată.  Pentru apărate, dispune de sistemele Patriot Sol-Aer, Iron Dome, sistemul antibalistic „Praștia lui David” și sistemul Arrow.

Tancuri israeliene Merkava (stânga)/ Tanc iranian Karrar (dreapta) – Sursa Foto: Profimedia 

La capitolul aviație, aviația israeliană este compusă din peste 500 de avioane de luptă și avioane de vânătoare, toate de fabricație americană (F-16, F-15, F-35). Sunt considerate cele mai avansate aeronave de război din lume. Este confirmat că Israelul deține arsenal nuclear și strategii de descurajare (Operațiunea Samson), dar este necunoscut numărul armelor nucleare. Oficial, Iranul nu dispune încă de arme nucleare.

Iranul are 1.650 de tancuri, în special cele de fabricație sovietică T-72. Teheranul încearcă să fabrice 800 de tancuri Karrar pe cont propriu. Dispune de peste 2.000 de transportatoare blindate, 400 de tunuri autopropulsate, 1.500 lansatoare de rachete și peste 2.000 de piese de artilerie remorcată.  De asemenea, mai dispune de numeroase rachete Shahab, Fateh și Hormuz, cu rază între 200 și 750 km.  Aviația iraniană este compusă din 150 de avioane de luptă și 150 de avioane de vânătoare, majoritatea fiind de fabricație americană (F-14 Tomcat, F-4 Phantom II, F-5 Tiger II) și de fabricație rusească (MiG-29, Su-24, Su-25).

Pe plan naval, Israelul are 3 corvete, 6 submarine, 32 vase de patrulare, iar Iran are 3 corvete, 33 submarine, 230  vase de patrulare.

Avion israelian F-35 de fabricație americană vs Avion iranian F-14 de fabricație americană (Sursa Foto: Wikipedia Commons/Profimedia) 

 

 

 Citește și: Netanyahu avertizează că Israelul VA RIPOSTA la un atac al Iranului /”Ne pregătim atât la nivel defensiv, cât și ofensiv”

Autor
Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan ... vezi toate articolele