Televiziuna de stat din Teheran anunță că Ministerul iranian al Apărării a testat un nou lansator de satelit echipat cu un puternic motor cu combustibil solid. Ahmad Hosseini, purtător de cuvânt al Unităţii spaţiale din cadrul ministerului, a declarat că aceasta este „prima lansare a lansatorului de satelit hibrid Zoljanah”.
„Zoljanah” a fost testat cu succes, afirmă iranienii, o declarație care produce îngrijorare în marile cancelarii europene.
Iranienii se laudă că „Zoljanah”, „un lansator în trei etape”, poate concura cu orice alt lansator existente pe glob la ora actuală. „Are două etape de propulsie solidă şi una singură lichidă”, a adăugat Hosseini. Oficialul iranian a subliniat că lansatorul urmăreşte „obiective de cercetare”, precizând că „Zoljanah” poate plasa sateliţi pe orbită la „500 de kilometri altitudine deasupra nivelului mării şi poate transporta 220 de kilograme de încărcătură”.
Potrivit agenţiei de ştiri Mehr, lansarea a avut loc în provincia centrală Semnan, unde se află un centru spaţial.
Iranian state TV footage of the test launch of a hybrid solid-liquid satellite launch vehicle named Zoljanah.
(@KhosroKalbasi)pic.twitter.com/ALlyFHcRYc— Negar Mortazavi (@NegarMortazavi) February 1, 2021
Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a Iranului, au lansat primul satelit militar în aprilie 2020. Denumit „Nour”, acesta a orbitat în jurul Pământului la 425 km, după ce a fost transportat cu lansatorul Qassed, echipat cu un sistem de propulsie solid şi lichid similar cu cel al rachetei Zoljanah. La acel moment, SUA au apreciat că lansarea dovedea faptul că programul spaţial iranian urmăreşte mai degrabă scopuri militare decât comerciale.
Regimul de la Teheran susţine constant faptul că nu are intenţia de a se dota cu arme nucleare şi reiterează faptul că activităţile sale aerospaţiale sunt paşnice şi în conformitate cu o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU.
Pe de altă parte, ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, a cerut Uniunii Europene să medieze conflictul cu Statele Unite, pentru a salva acordul nuclear iranian. „În mod clar, poate exista un mecanism fie pentru a sincroniza revenirea celor două ţări în cadrul acordului, fie pentru a coordona acţiuni posibile”, a declarat Zarif.
Potrivit acestuia, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, poate să își asume rolul de coordonator al comisiei mixte ce monitorizează aplicarea acordului semnat în 2015 şi „să orchestreze măsurile ce trebuie adoptate de Statele Unite şi măsurile pe care trebuie să le ia Iranul”.
Acordul de la Viena, încheiat în 2015 între Iran şi membrii Grupului 5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, SUA şi Germania), la negocierea căruia a luat parte şi UE, a avut ca scop împiedicarea Republicii Islamice de a se dota cu bomba atomică, impunând limite stricte programului său nuclear. În contrapartidă, comunitatea internaţională a ridicat toate sancţiunile economice impuse regimului de la Teheran.